Un caz-exemplu pentru moldovenii care au pornit pe drumul redobândirii cetățeniei române.

Cetățeanului moldovean C.I. i-a fost acceptată cererea de redobândire a cetățeniei române în luna august a anului trecut și, în conformitate cu legislația în vigoare, urma să fie invitat pentru a depune jurământul. Nu a fost să fie. Însă, cu ajutorul avocatului bucureștean Ruslan Deleanu, a reușit să câștige procesul în contradictoriu cu Consulatul României din Republica Moldova. Cum e posibil? În exclusivitate pentru Realitatea.md, Ruslan Deleanu a explicat.

Ruslan Deleanu, în calitate de apărător ales al cetățeanului moldovean C.I., a câștigat acum două zile, 9 iunie 2021, procesul în contradictoriu cu Consulatul României din Republica Moldova prin care Tribunalul București a obligat Consulatul să emită și să comunice reclamantului invitația privind depunerea jurământului de credință față de România.

„Având în vedere dispozițiile imperative ale art. 20, al.2 din Legea cetățeniei române nr.21/1991: „în termenul de 6 luni de la comunicarea ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care s-a comunicat aprobarea cererii de redobândire a cetățeniei române … cetățenii moldoveni vor depune jurământul de credință față de România”, a declarat avocatul Ruslan Deleanu.

În luna decembrie 2020, C.I., printr-o cerere adresată, prin intermediul portalului econsulat.ro, a solicitat programarea la jurământ în termenul legal de 6 luni și, fiindcă nu a primit niciun răspuns în termenul de 30 de zile, a acționat în instanță Consulatul României din Republica Moldova. A solicitat obligarea la comunicarea invitației la jurământ.

„Chiar și în actualul context generat de pandemia Covid-19, respectarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni în procedura redobândirii cetățeniei române va avea loc în conformitate cu dispozițiile imperative ale Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și ale Convențiilor și Tratatelor Internaționale la care România este parte, incidente fiind și dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei care obliga statele semnatare să elibereze un atestat de cetățenie într-un termen rezonabil”, a mai explicat avocatul.

Soluția emisă de Tribunalul București

„Hotărârea pronunțată de Tribunalul București pe 9 iunie 2021 reprezintă o premieră, un precedent judiciar, deschizând posibilitatea pentru toți cetățenii moldoveni care se confruntă cu încălcarea termenului legal de maximum 6 luni pentru depunerea jurământului de credință – de a acționa în judecată Consulatul în vederea valorificării acestui drept”, a conchis avocatul Ruslan Deleanu.

#avocat #cetățenie română #Romania

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.