Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni, 27 martie curent, într-o conferință de presă, că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, susţine eforturile României privind aderarea la spaţiul Schengen anul acesta, în timp ce șeful Consiliului European a declarat că va face tot ce ține de el pentru ca România să fie acceptată “cât mai curând posibil” în Spațiul Schengen.

Charles Michel vine în Moldova! Agenda vizitei, publicată de Consiliul UE, cât Chișinăul tace

“Am avut astăzi şi un schimb de vederi pe tema aderării României la spaţiul Schengen şi a rolului ţării noastre în garantarea securităţii frontierei externe a Uniunii Europene. Avem în acest proces susţinerea preşedintelui Consiliului European în vederea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea anul acesta”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe care l-a primit la Palatul Cotroceni.

Iohannis a anunţat că preşedintele Consiliului European va efectua luni o vizită la Centrul Operaţional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, unde va putea constata acţiunea concretă de consolidare a securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene, “prin tehnologie de ultimă generaţie şi o capacitate de supraveghere în timp real a situaţiei de la frontieră, care să permită gestionarea eficientă şi rapidă a posibilelor situaţii de criză”.

Şeful statului a prezentat demersurile în care România s-a implicat constructiv pentru implementarea rapidă a concluziilor pe migraţie agreate în luna februarie.

“În acest sens, proiectul pilot la frontiera româno-sârbă pe care l-am agreat cu Comisia Europeană va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de gestionare a frontierelor externe”, a spus preşedintele Iohannis, în cadrul conferinței de presă comune cu Michel.

Întrebat suplimentar dacă un vot privind aderarea la Schengen ar putea fi dat în octombrie 2023, președintele Iohannis a asigurat că aderarea la spațiul Schengen rămâne un obiectiv național, admițând că este un proces complicat de negociere.

“În mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiți. Toată lumea a acceptat, repet, toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiți, România este pregătită, îndeplinește absolut toate condițiile. Avem însă o opoziție din partea Austriei care nu este legată de România. Este legată de migrație, este legată de felul în care în Europa este tratat spațiul Schengen și frontierele Schengen. (…) Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen.”, a spus șeful statului.

La rândul său, preşedintele Consiliului European a subliniat că sprijină eforturile României privind aderarea la spaţiul Schengen și a declarat că va face tot ce ține de el pentru ca România să fie acceptată „cât mai curând posibil” în Spațiul Schengen.

De altfel, Charles Michel a spus că a salutat în cadrul summitului Consiliului European din 23-24 martie proiectul-pilot al României și Comisiei Europene.

La summitul de la Bruxelles a avut loc o informare din partea Comisiei Europene privind progresul în implementarea concluziilor Consiliului European din februarie 2023 referitoare la migrație.

În acest sens, o contribuție concretă este reprezentată de proiectul pilot agreat recent de România cu Comisia Europeană pentru valorificarea bunelor practici la frontiera cu Serbia. Un proiect pilot similar a fost creat și în Bulgaria.

Pentru a aborda provocările actuale în materie de migrație, liderii din UE reuniți în Consiliul European din 9-10 februarie 2023 au solicitat punerea în aplicare a unor acțiuni operaționale-cheie în domeniul protecției frontierelor, al azilului și al returnării. Una dintre acțiunile operaționale vizate prevede înființarea de proiecte pilot pentru proceduri rapide de azil și de returnare în statele membre interesate.

Astfel, în cadrul conferinței de presă cu Charles Michel, Klaus Iohannis a arătat că România gestionează foarte bine migrația și că din acest motiv a negociat cu Comisia Europeană un proiect pilot la granița dintre România și Serbia, pentru a arăta cum se poate administra eficient acest proces.

Pe de altă parte, șeful statului a indicat că problema respingerii aderării României și a Bulgariei la Schengen este o problemă a Uniunii Europene.

“Schengen este o emblemă a Uniunii Europene, este vorba despre libertatea de circulație a cetățenilor europeni. Și faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot este o palmă dată Uniunii Europene și aspirațiilor de liberă mișcare a cetățenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetățenii noștri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spațiu nu doar al Pieții Unice, ci și a libertății de mișcare“, a spus președintele.

România și Bulgaria speră să obțină în acest an aderarea la spațiul Schengen după veto-ul din partea Austriei în privința ambelor țări și al Olandei în cazul Sofiei la nivelul reuniunii miniștrilor afacerilor interne din țările UE, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea de voturi a statelor membre ale zonei de liberă circulație în cadrul unei reuniuni a Consiliului JAI. Următoarele reuniuni ordinare ale Consiliului JAI de anul acesta vor avea loc în lunile iunie, octombrie și decembrie.

#Charles Michel #Consiliul Europei #Klaus Iohannis #Romania #Schengen

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.