Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul polonez, Mateusz Morawiecki, au convenit marți, 28 martie curent, la București, să intensifice sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul vulnerabilității acestui stat partener din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, și au reafirmat că numai Ucraina poate decide “parametrii unor discuții de pace cu Moscova”.

Șeful statului vecin l-a primit marți, la Palatul Cotroceni, pe șeful guvernului polonez, aflat la București pentru a participa alături de premierul Nicolae Ciucă la un forum economic România – Polonia și la cea de-a patra rundă de consultări interguvernamentale, ședință comună a celor două guverne încheiată cu adoptarea unei declarații comune și cu semnarea mai multor memorandumuri de înțelegere.

“Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate și apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă și fructuoasă, pe măsura potențialului oferit de cele două economii. Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din regiune: în anul 2022, schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă cu premierul Poloniei.

Iohannis și Morawiecki au reafirmat condamnarea fermă a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

“România și Polonia își vor menține fără echivoc susținerea pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar. După cum se cunoaște, de la începutul acestui război, România a fost în prima linie de acțiune pentru sprijinirea Ucrainei și a populației ucrainene”, a afirmat președintele.

“Am reiterat împreună că numai Kievul poate decide parametrii unor discuții de pace cu Moscova. De aceea, am convenit împreună cu domnul Prim-ministru necesitatea consolidării coordonării bilaterale și în cadrul Uniunii Europene și al NATO pentru continuarea susținerii depline a Ucrainei“, a insistat șeful statului.

În același timp, a arătat Iohannis, cei doi lideri au agreat să intensifice susținerea pentru partenerii cei mai vulnerabili și cei mai afectați de conflict din regiune, în special Republica Moldova.

“În acest sens, am reiterat sprijinul nostru comun pentru avansarea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ca state candidate la Uniunea Europeană“, a spus Iohannis.

Pe agenda discuțiilor dintre cei doi s-a aflat situația de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic, cu accent pe pentru implementarea deciziilor summitului NATO de la Madrid în ceea ce privește întărirea posturii aliate de descurajare și apărare de pe flancul estic, aderarea României la spațiul Schengen și sprijinul Poloniei în acest sens, și prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări pe care președintele Iohannis îl va găzdui în luna septembrie.

#Klaus Iohannis #Mateusz Morawiecki #Republica Moldova

Rusia vrea să lovească Ucraina și din partea Moldovei, susține Maia Sandu în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova. Președinta a făcut declarația în contextul investigației New York Times, care menționa că Moldova este prioritatea nr. 2 a Kremlinului.

Președinta a menționat că Moscova își dorește să transforme țara noastră în cap de pod către UE. Conform șefei statului, informațiile nu sunt o noutate, iar oamenii spun că au obosit de aceste avertizări, pe când autoritățile încearcă să scape statul de dependența față de Rusia.

„Nu cred că este o noutate. Noi vorbim, și instituțiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot. Noi suntem interesanți pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru. În același timp, ar fi un cap de pod către Uniunea Europeană.

Despre asta am vorbit și eu, și au vorbit și oameni din diferite instituții ale statului de mai multe ori. Știu că sunt oameni care spun că au obosit de aceste avertizări.Noi vedem că agresivitatea Rusiei continua, în primul rând în raport cu Ucraina, dar și în raport cu multe alte țări. (…)

Noi am reușit să ne desprindem economic de Federația Rusă, și asta e un lucru care s-a întâmplat în ultimii 15 ani, în special din cauza embargourilor și a interdicțiilor impuse de Federația Rusă produselor moldovenești. Dar știm că prin 2010 dependența noastră comercială și pe exporturi și pe importuri față de piața rusească era foarte mare. Acum am ajuns la 2-3%. (…) Am reușit în ultimii ani să reducem și chiar, pot să spun, să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu îi plăcea ce se întâmplă la Chișinău, închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea pe întuneric, respectiv trebuia să se conformeze cerințelor care veneau de la Moscova. Noi împreună cu cetățenii, în această perioadă complicată, cu multe crize, cu creșteri de prețuri, am reușit să diversificăm asigurarea Republicii Moldova cu resurse energetice”, a comentat Maia Sandu informațiile publicate de NYT.

Întrebată, în contextul incidentelor cu drone și încercărilor Federației Ruse de a destabiliza Moldova, expulzarea ambasadorului agreat Oleg Ozerov, Maia Sandu a lăsat de înțeles că în opinia sa aceste acțiuni nu vor face Moscova să înceteze să ne mai încarce spațiul aerian.