Mandatul contingentului rus de menţinere a păcii din stânga Nistrului îşi păstrează pe deplin actualitatea, a punctat oficialul rus într-un interviu acordat marţi agenţiei ruse de presă de stat TASS.

„În Transnistria trăiesc, din câte ştiu, 250.000 de cetăţeni ruşi. Bineînţeles, suntem responsabili pentru ei. În primul rând, este vorba de contingentul nostru de menţinere a păcii şi de grupul de trupe care păzeşte uriaşul depozit de muniţii din Kolbasna. Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părţile”, a adăugat Lavrov, referindu-se la Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) , format din rămăşiţele Armatei a XIV-a a URSS.

Lavrov acuză Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria

În acelaşi interviu, Lavrov a acuzat Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria, inclusiv prin utilizarea forţei.

„Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri ‘5+2′”, a declarat Lavrov.

Potrivit acestuia, Ucraina ridică fortificaţii la graniţa cu Transnistria, arătându-se gata să se amestece în situaţia de acolo, inclusiv militar, conform TASS.

„Dacă vorbim despre situaţia în general din Transnistria, desigur, aceasta s-a degradat ca urmare a politicii pe care guvernul moldovean, condus de preşedintele [Maia] Sandu, a decis să o urmeze. Această politică este vădit antirusă, antitransnistreană, dacă vreţi”, a declarat Lavrov în interviul pentru TASS.

Evocând legea împotriva separatismului, votată recent la Chişinău, ministrul rus de externe a declarat că Moscova ” nu vede sentimente separatiste în Transnistria”.

„Vedem la conducerea transnistreană o dorinţă puternică de a pune în aplicare acele acorduri care au fost încheiate în formatul ‘5+2’, care au ca scop o soluţionare deplină, reciproc acceptabilă privind statutul Transnistriei”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Serghei Lavrov a spus că formatul de negocieri ‘5+2’ (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este în esenţă îngheţat.

„În mare măsură, la acest lucru a contribuit politica Occidentului, care a decis să ia ‘reglementarea’ în propriile mâini, să impună această reglementare Tiraspolului şi să susţină pe deplin politica de confruntare, mioapă şi de blocaj a preşedintelui Sandu”, a declarat Lavrov.

Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un „război hibrid”

Acest interviu apare în contextul în care Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un „război hibrid” în Republica Moldova pentru destabilizarea situaţiei cu scopul de a bloca parcursul european al republicii.

La 12 martie, poliţia de la Chişinău a anunţat arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova. Se presupune că, pentru destabilizarea situaţiei, aceştia urmau să organizeze tulburări în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care zdruncină de mai multe luni capitala Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SUA au acuzat Moscova că „încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova”, cu scopul de a instala un guvern favorabil cauzei sale.

#Guvern #Lavrov #Maia Sandu #SUA

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.