Petru Rotaru a fost numit, în ședința de astăzi a Guvernului, noul șef al Serviciului Fiscal de Stat, după ce Rozalina Albu a demisionat din funcție. BANI.MD a analizat declarația de avere a lui Petru Rotaru care anterior a ocupat funcția de membru al Curții de Conturi.

În anul 2022, Rotaru a încasat un venit de 450,6 mii de lei de la Curtea de Conturi sau câte 37,7 mii de lei lunar. Soția lui Rotaru a fost remunerată de la Eco Build Construct cu 190 mii de lei și de la Drumuri Ialoveni cu 247,7 mii de lei.

Soția lui Rotaru este și proprietara a două terenuri cu o suprafață a câte 0,2 ha, iar valoarea acestora este de 50 mii de lei fiecare.

Noul șef al fiscului locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, cu o valoare de piață de 1,5 milioane de lei și are o Skoda Octavia din 2018 care costă 120 de mii de lei. Rotaru explică prețul mic al autoturismului prin faptul că au fost defectate cutia și motorul vehiculului.

Petru Rotaru are două depozite bancare la MAIB unul scadent în 2021 de 100 de mii de lei la o rată de 14% și celălalt – 1,4 milioane de lei scadent în 2038 la o rată de 10%.

#avere #CV #FISC #Petru Rotaru #sef nou

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.