Danemarca a scos la suprafaţă un obiect cilindric pe care îl detectase în apropierea gazoductului sabotat Nord Stream 2 şi care s-a dovedit a fi o baliză de fum, a anunţat miercuri, 29 martie curent, Agenţia pentru Energie daneză, citată de AFP.

„Recuperarea a fost efectuată cu participarea unui reprezentant al companiei proprietare a Nord Stream 2 AG”, al cărei acţionar majoritar este Gazprom, a indicat agenţia într-un comunicat.

Operaţiunea, supervizată de Ministerul danez al Apărării, a avut loc la 73 de metri adâncime şi a fost încheiată la 28 martie.

„Investigaţiile relevă că obiectul este o baliză de fum goală utilizată pentru marcarea vizuală”, precizează comunicatul.

Descoperirea acestui obiect, detectat de Gazprom şi care nu prezintă niciun risc de securitate, a fost dezvăluită de Vladimir Putin însuşi cu două săptămâni în urmă, preşedintele rus menţionând un posibil rol al acestui obiect în operaţiunea de sabotaj care a dus la avarierea conductelor Nord Stream.

„Specialiştii noştri apreciază că ar putea fi o antenă de recepţionare a semnalului pentru activarea unui dispozitiv exploziv, care putea să fi fost plasat în această parte a gazoductului”, afirmase Putin la postul de televiziune Rossia 24.

La aproape şase luni de la exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, responsabilitatea pentru atacul subacvatic rămâne un mister, în pofida anchetelor penale desfăşurate de ţările din regiune (Germania, Suedia şi Danemarca).

De la începutul lunii martie, Germania a anunţat că început o anchetă cu privire la o ambarcaţiune suspectată că ar fi transportat explozibilul la faţa locului, fără a se putea trage vreo concluzie asupra identităţii presupuşilor autori.

Un „grup pro-ucrainean” ar fi fost la originea actului de sabotaj, a afirmat la începutul lunii martie publicaţia americană New York Times, pe baza unor informaţii consultate de serviciile secrete americane, dar fără vreo implicare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Dar atât Kievul, cât şi Moscova au respins această ipoteză.

#Danemarca #Nord Stream #Rusia

Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, programată pentru 5–6 septembrie, ar putea fi anulată, după ce Witkoff „a început să se teamă” de riscurile deplasării în capitala Ucrainei, potrivit unor surse citate de Kyiv Independent. Casa Albă ar fi cerut Moscovei să nu atace Kievul pe durata vizitei, însă Rusia nu s-a angajat până acum să respecte solicitarea, transmite Digi24.

Witkoff „a început să se teamă”, ceea ce a determinat discuții despre variante alternative.

„Rușii nu vor ca ei să vină aici, la Kiev, iar Witkoff este întotdeauna sensibil la poziția Rusiei”, a afirmat una dintre surse. „Li se spune acolo că este periculos.”

Potrivit mai multor persoane familiarizate cu situația, emisarii intenționau să ajungă cu avionul în capitala Ucrainei. Aceste planuri sunt acum incerte, iar dificultățile logistice ar putea afecta calendarul vizitei.

O sursă declarase anterior pentru Kyiv Independent că Witkoff nu se simțea confortabil să călătorească la Kiev cu trenul, în condițiile în care spațiul aerian de deasupra capitalei rămâne închis.

Informația apare la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 3 septembrie, că Witkoff și Kushner au confirmat că ar putea vizita Ucraina. Kievul a fost vizat de un val neîntrerupt de atacuri rusești cu drone cu propulsie cu reacție, fiind atacat timp de opt zile consecutiv, până la 3 septembrie.

Rusia a lansat un nou val de drone asupra capitalei în dimineața zilei de 4 septembrie, avariind depozite și provocând un incendiu, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate a emisarilor.

O persoană apropiată administrației Trump a confirmat pentru Kyiv Independent că vizita era programată, dar a precizat că aceasta „ar putea fi totuși anulată”.

Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu atace Moscova în timpul vizitei în Rusia a directorului CIA, John Ratcliffe, din 25 august. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Casa Albă ar fi cerut Kremlinului să nu atace Kievul pe durata vizitei emisarilor americani, însă, până în prezent, „Rusia nu s-a angajat” să respecte această solicitare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că administrația de la Casa Albă i-a cerut, de asemenea, Ucrainei să suspende atacurile asupra Moscovei în timpul vizitei emisarilor. El nu a precizat dacă Moscova a acceptat să nu atace Kievul cât timp oficialii americani se vor afla acolo.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a celor doi emisari americani, care au mers de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.

„Suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei în Ucraina”, a declarat Zelenski. „Este foarte important. Este important ca Statele Unite să rămână implicate activ.”

Washingtonul nu a făcut niciun comentariu cu privire la planurile lui Witkoff și Kushner de a vizita Ucraina.

Witkoff și Kushner ar fi trebuit să efectueze primele lor vizite în Ucraina la începutul lunii august, însă deplasarea a fost amânată, presupusul motiv fiind că președintele american Donald Trump a vrut ca diplomații să rămână în apropierea sa din cauza impasului nerezolvat cu Iranul.