Preşedintele SUA, Joe Biden, a invitat peste 100 de ţări şi teritorii la summit-ul său virtual dedicat democraţiei, acesta fiind al doilea eveniment de acest gen. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la primul, dar și azi, miercuri seara, 29 martie, la panelul la nivel de lideri pentru democrația în soluționarea provocărilor globale.

Discursul președintei a durat circa 5 minute. În cadrul acestuia, a vorbit despre lupta cu dezinformarea și propaganda rusească, amintind de apelul internațional adresat marilor companii IT.

Premierii Republicii Moldova, Ucrainei, Poloniei, țărilor baltice și ai altor două țări europene – Cehia și Slovacia – au semnat o scrisoare deschisă prin care îndeamnă marile companii în domeniul IT să acționeze împotriva manipulării și interferențelor informaționale străine, inclusiv a campaniilor de dezinformare care subminează pacea și stabilitatea în Europa.

Scrisoarea adresată companiilor internaționale solicită acestora să fie mai vigilente și să reziste să fie folosite ca mijloc de promovare a obiectivelor maligne. Semnatarii subliniază importanța cooperării și a angajării cu o gamă largă de părți interesate – guverne, societate civilă, experți și mediul academic – pentru a asigura un răspuns eficient al întregii societăți la dezinformare.

Documentul subliniază că guvernele semnatare au constatat că dezinformarea este desfășurată pentru a destabiliza țările, a slăbi democrațiile și, în cazul statelor aspirante pentru aderare la UE, să deraieze procesele de transformare și modernizare.

Pentru a soluționa aceste probleme, scrisoarea propune mai multe acțiuni concrete. Acestea includ utilizarea algoritmilor care prioritizează acuratețea și veridicitatea informațiilor partajate, politici de moderare mai clare și reguli mai stricte pentru conținuturile plătite de către utilizatori verificați.

„Acesta este un apel la acțiune, deoarece manipularea și interferența malignă străină, inclusiv campaniile de dezinformare reprezintă o amenințare la adresa democrației, a stabilității și a securității noastre naționale. Marile companii de tehnologie au puterea de a fi aliați vitali în efortul nostru comun de a combate atacurile informaționale ostile împotriva democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli.”, spun prim-miniștrii Estoniei, Poloniei, Letoniei, Cehiei, Lituaniei, Republicii Moldova, Slovacia și Ucrainei.

VIDEO, DOC Guvernul cere social media să lupte cu falsurile: Moldova, în epicentrul războiului informațional

La fel, Maia Sandu a reiterat la Summitul Democrației 2023 solicitarea de a crea un regim de sancțiuni pentru oligarhii-destabilizatori. Anterior, membrii Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA) UE – Moldova au adoptat, la Bruxelles, o declarație în care se menționează despre regimul european de sancțiuni pentru oligarhii care vor să destabilizeze și să corupă Republica Moldova.

Grosu cere Consiliului European să sprijine țara noastră în „lupta” cu oligarhii moldoveni care au fugit din țară

„În alte cuvinte, stabilitatea noastră este în interesul vostru”, astfel și-a conchis Maia Sandu discursul.

La același panel, înaintea Maiei Sandu, au vorbit: președintele Slovaciei Zuzana Čaputová; președintele Lazarus McCarthy Chakwera din Malawi; președintele Vladimir Zelenski al Ucrainei; președintele Guillermo Lasso Mendoza al Ecuadorului și după ea: președintele Mohamed Bazoum al Nigerului; prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen și președintele Laurentino Cortizo Cohen al Panama.

Evenimentul la care participă zeci de șefi de state, în parioada 28-30 martie curent, este ținut în regim hibrid, majoritatea participanților având prezență online. Primul asemenea summit în decembrie 2021, pe fundalul întăririi unor regimuri autoritare.

#democratie #Joe Biden #Maia Sandu

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.