În câteva zile, în Republica Moldova va demara proiectul „Teatru pe roți”. Timp de cinci luni, patru teatre din Chișinău vor susține spectacole pentru copiii și tinerii din 3 localități ale Republicii Moldova. Este vorba despre Teatrul „Alexei Mateevici”, Teatrul Republican „Luceafărul”și Teatrul Laborator „Arta și gândul”.

Activitățile se vor desfășura în perioada 4 aprilie – 4 august, în satele Hîrbobăț (r. Anenii Noi), Horești (r. Ialoveni) și Camenca (r. Glodeni). Pe lângă spectacole, în cele trei localități vor avea loc ateliere de arta vorbirii și ore de actorie.

„Teatru pe roți” își propune să le ofere tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani un spațiu sigur, în care să simtă că fac parte din comunitate, să socializeze, și, în același timp, să descopere produse culturale la care nu au acces.

Din program fac parte piesele:

„Destin” de Vladimir Beșleagă, regia Dana Strungaru (Teatrul „Alexei Mateevici”)
„Să le spunem pe nume”, regia Luminița Țâcu (Teatrul „Alexei Mateevici”)

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Păcală”, regia Ion Jitari (Teatrul Republican „Luceafărul”)
„Cuiul lui Pepelea”, regia Eugen Matcovschi (Teatrul Laborator „Arta și gândul”)

„Acest proiect doreşte să cheme orice copil să-şi dea frâu liber imaginaţiei, libertăţii de gândire, de exprimare pentru a încânta exteriorul cu imagini, teatru, artă, creație. Totodată, lărgim orizontul şi dorim să invităm orice cadru didactic care doreşte să ia parte la această călătorie creatoare”, menționează autorii proiectului.

Organizatorii promit că, prin participarea la proiect, copiii și tinerii vor dezvolta capacități de gândire critică, autoanaliză și autoevaluare în raport cu scara valorilor culturale.

Toate activitățile din cadrul proiectului sunt gratuite.

#atelier #cultura #Republica Moldova #sate #teatru #Teatru pe roti

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.