Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Un tânăr, care-și finalizase recent studiile în România, a fost împușcat mortal de poliţie în Ierusalim

02 Apr. 2023, 10:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
02 Apr. 2023, 10:46 // În Lume //  Elena Putregai

Poliţia israeliană a împuşcat şi ucis un bărbat arabo-israelian, în vârstă de 26 de ani, într-un incident ce a avut loc în Oraşul Vechi din Ierusalim, a anunţat poliţia sâmbătă dimineaţa, 1 aprilie curent, conform DPA şi EFE.

Potrivit relatării poliţiei, forţele de securitate l-au oprit pe bărbat pentru interogatoriu, după care acesta i-ar fi „atacat brusc pe ofiţeri”, a luat pistolul unuia dintre ei şi a tras două gloanţe care nu au atins pe nimeni. În replică, ofiţerii de poliţie au simţit că viaţa lor era în pericol şi au tras asupra tânărului, care a fost declarat mort la faţa locului, a declarat un purtător de cuvânt al forţelor de ordine, care a precizat că incidentul va fi acum analizat în cadrul unei anchete interne.

Martori care au asistat la incident neagă versiunea poliţiei şi afirmă că nu a existat nicio ameninţare la adresa vieţii agenţilor. Victima ar fi încercat să intervină într-o ceartă între ofiţeri israelieni şi palestinieni, după care, potrivit unor martori palestinieni citaţi de Haaretz, tânărul – care îşi terminase recent studiile de medicină în România – ”a fost împuşcat de la mică distanţă fără niciun motiv”.

Poliţia a respins aceste relatări ca fiind ”false”.

Bărbatul provenea din Houra, un sat beduin din deşertul Negev, în sudul Israelului. Conducerea localităţii a reacţionat prin declararea unei greve de două zile în semn de protest, iar oraşul beduin Rahat, din aceeaşi regiune, a convocat, de asemenea, o grevă pentru duminică. Partidul islamist Raam, care este reprezentat în parlamentul israelian şi este influent în rândul comunităţilor beduine din Israel, a condamnat moartea tânărului şi a denunţat poliţia pentru ”minciună”.

Familia tânărului de 26 de ani cere clarificări şi publicarea înregistrării video a incidentului, dat fiind că ”fiecare metru de stradă din Oraşul Vechi este monitorizat video”. Incidentul a avut loc vineri seara la un punct de acces spre Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, sectorul palestinian al Oraşului Sfânt, anexat de Israel.

Al treilea loc sfânt al islamului, Esplanada Moscheilor este construită pe ceea ce evreii numesc Muntele Templului, cel mai sacru loc al iudaismului.

Potrivit cifrelor oficiale, peste 200.000 de musulmani sărbătoriseră acolo a doua vineri a Ramadanului (luna de post musulmană), după ce Israelul a permis intrarea în Oraşul Sfânt a aproximativ 70.000 de persoane din Cisiordania. Autorităţile israeliene au preluat controlul asupra teritoriului din Cisiordania şi Ierusalimul de Est (ce include şi Oraşul Vechi) în 1967 şi de atunci menţin o politică de ocupaţie şi colonizare a acestor zone.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.