Într-o investigație efectuată de Asociația publică a victimelor represiunilor politice „Dreptul la Dreptate”, au fost publicate informații cu privire la averile fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, informează Realitatea.md cu referire la agenția IPN.

Potrivit sursei, apărătorii depturilor omului au publicat fragmente de documente cadastrale care probează că părinții fostului șef al procuraturii anticorupție dețin câteva apartamente în centrul Chișinăului, spații comerciale, precum și zeci de terenuri agricole și destinate construcției în raionul Dondușeni.

Conform estimărilor asociației de apărare a drepturilor omului „Dreptul la Dreptate”, costul total al proprietăților identificate la membrii familiei lui Viorel Morari depășește trei milioane de euro.

Președintele asociației, Pavel Grigorciuc, afirmă într-un video că se au în vedere circa 150 de obiecte imobiliare, procurate de membrii familiei lui Viorel Morari în ultimii zece ani, când acesta deținea funcții înalte în procuratura Moldovei.

Cea mai importantă proprietate prezentată în investigație este o stație de alimentație cu combustibil, precum și patru instalații eoliene, amplasate în nordul țării. Toate aceste valori aparțin firmei „Irarom-grup”, unde singurul fondator este mama lui Viorel Morari – Eugenia Morari. Conform estimărilor făcute de apărătorii drepturilor omului, costul acestor active este mai mare de 2 milioane de euro.

„De unde s-au luat banii?”, se întreabă în imagine Pavel Grigorciuc. „Cât de des mama lui Viorel Morari a fost chemată la CNA și procuratura anticorupție în timp ce ea cheltuia sute de mii de euro pentru a intra în posesia acestor bunuri?”, se întreabă Grigorciuc.

În opinia mamei ex-șefului procuraturii anticorupție, apartamentele i-au fost atribuite lui Morari de către procuratura Republicii Moldova. „I le-au dat lui Viorel de la lucru”. Mama lui Viorel Morari a refuzat să vorbească despre proveniența altor bunuri și active.

Totodată, Procuratura Generală, cu titlu de răspuns la interpelarea asociației „Dreptul la Dreptate”, afirmă că acest organism justițiar nu dispune de un fond propriu de locuințe și nu a atribuit apartamente niciunuia din angajații săi.

#Viorel Morari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.