Într-o investigație efectuată de Asociația publică a victimelor represiunilor politice „Dreptul la Dreptate”, au fost publicate informații cu privire la averile fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, informează Realitatea.md cu referire la agenția IPN.

Potrivit sursei, apărătorii depturilor omului au publicat fragmente de documente cadastrale care probează că părinții fostului șef al procuraturii anticorupție dețin câteva apartamente în centrul Chișinăului, spații comerciale, precum și zeci de terenuri agricole și destinate construcției în raionul Dondușeni.

Conform estimărilor asociației de apărare a drepturilor omului „Dreptul la Dreptate”, costul total al proprietăților identificate la membrii familiei lui Viorel Morari depășește trei milioane de euro.

Președintele asociației, Pavel Grigorciuc, afirmă într-un video că se au în vedere circa 150 de obiecte imobiliare, procurate de membrii familiei lui Viorel Morari în ultimii zece ani, când acesta deținea funcții înalte în procuratura Moldovei.

Cea mai importantă proprietate prezentată în investigație este o stație de alimentație cu combustibil, precum și patru instalații eoliene, amplasate în nordul țării. Toate aceste valori aparțin firmei „Irarom-grup”, unde singurul fondator este mama lui Viorel Morari – Eugenia Morari. Conform estimărilor făcute de apărătorii drepturilor omului, costul acestor active este mai mare de 2 milioane de euro.

„De unde s-au luat banii?”, se întreabă în imagine Pavel Grigorciuc. „Cât de des mama lui Viorel Morari a fost chemată la CNA și procuratura anticorupție în timp ce ea cheltuia sute de mii de euro pentru a intra în posesia acestor bunuri?”, se întreabă Grigorciuc.

În opinia mamei ex-șefului procuraturii anticorupție, apartamentele i-au fost atribuite lui Morari de către procuratura Republicii Moldova. „I le-au dat lui Viorel de la lucru”. Mama lui Viorel Morari a refuzat să vorbească despre proveniența altor bunuri și active.

Totodată, Procuratura Generală, cu titlu de răspuns la interpelarea asociației „Dreptul la Dreptate”, afirmă că acest organism justițiar nu dispune de un fond propriu de locuințe și nu a atribuit apartamente niciunuia din angajații săi.

#Viorel Morari

Aproape 40% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Moldova nu urmează o formă de învățământ și nici nu lucrează. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică, în contextul Zilei Internaționale a Tineretului, transmite IPN.

Potrivit BNS, la începutul anului, în Republica Moldova locuiau 517,3 mii de tineri cu vârste între 14 și 34 de ani, reprezentând circa 22% din populația țării. Dintre aceștia, peste 52% erau femei și circa 48% – bărbați. În decurs de un an, numărul tinerilor s-a redus cu 13 500 de persoane, sau cu 2,5%.

Datele privind piața muncii arată că 188,4 mii de tineri de 15-34 de ani erau ocupați, 11 800 erau șomeri, iar 299 de mii se aflau în afara forței de muncă. Rata șomajului în rândul tinerilor de 15-34 de ani a fost de circa 6%, față de 3,8%, cât este rata șomajului la nivel național. Prin urmare, aproape fiecare al cincilea tânăr nu lucra sau avea un loc de muncă informal.

În același timp, în anul de studii precedent erau încadrați aproximativ 152 de mii de elevi din învățământul liceal și profesional tehnic și studenți, cu 5% mai mult față de anul precedent. Dintre aceștia, 38,7 mii erau elevi de liceu, 50,2 mii urmau învățământul profesional tehnic, iar 62,9 mii erau studenți.

Totodată, statisticile arată că vârsta medie a femeilor la prima naștere a crescut la 26,7 ani de la 25,6 ani în 2024. În același timp, 6 500 de copii au fost născuți de mame tinere în afara căsătoriei.

Peste 86% dintre tineri și-au apreciat starea de sănătate drept bună sau foarte bună. În 2025 s-au înregistrat 209 cazuri noi de cancer în rândul persoanelor de 15-34 de ani, în creștere față de anul 2024. Pe de altă parte, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă a fost de 229, în scădere cu peste 20% față de 2024, iar 185 de tineri au fost depistați cu HIV, cu circa 11% mai puțini decât în anul precedent.

Principalele cauze de deces în rândul tinerilor au fost accidentele, intoxicațiile și traumatismele, care au constituit peste 41% din total. Acestea au fost urmate de bolile aparatului circulator, cu circa 13%, și de tumori, cu 10,6%.

Aproape patru mii de tineri cu vârste între 14 și 29 de ani au comis infracțiuni în 2025, cu aproximativ 8% mai puțini decât în anul precedent. Cele mai frecvente au fost furturile, actele de huliganism și infracțiunile legate de droguri.