Autoritățile vamale din Republica Moldova și România au dispus măsuri pentru a asigura fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei comune pe perioada sărbătorilor pascale. Conducătorii celor două administrații vamale au semnat un plan de acțiuni.

Potrivit Serviciului Vamal, începând de astăzi, timp de o lună, cele două autorități vamale își vor sincroniza activitățile prin realizarea schimbului operativ de informații, inclusiv cu subdiviziunile teritoriale ale celorlalte autorități cu atribuții de control la frontieră, vor aloca piste separate pentru redirecționarea și accelerarea traficului de călători, atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire și acolo unde situația o va impune, vor suplimenta numărul de funcționari vamali din birourile/posturile vamale de frontieră.

În scopul prevenirii și evitării blocajelor ce ar putea apărea din motive tehnice, vor fi întreprinse măsuri pentru asigurarea funcționalității tuturor echipamentelor de control din cadrul posturilor/birourilor vamale.

Persoanele care intenționează să traverseze frontiera pot contacta Centrul Unic de Apel: +373 22 78 8888 pentru a solicita informații privind regulile de trecere a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală, precum și pentru a semnala eventuale fapte de corupție sau abuzuri comise de funcționarii vamali.

Pe pagina Serviciului Vamal poate fi accesată rubrica: „Traficul on line în posturile vamale de frontieră”.

Astfel, participanții la traficul transfrontalier își pot planifica ruta optimă, întrucât au posibilitatea să vizualizeze în timp real numărul mijloacelor de transport de la punctele de trecere cu cele mai mari valori de trafic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#calatori #sarbatori pascale #trafic transfrontalier #vama

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.