Vineri, 7 aprilie 2023, după aproape 2 ani și jumătate, Adrian Glijin a fost eliberat din detenție, anunță Promo-Lex, printr-un comunicat de presă.

La data 7 octombrie 2020, în jurul orei 13.00, Adrian, alături de alți 3 cetățeni, a fost răpit de persoane necunoscute și mascate, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca (stânga Nistrului). După zeci de solicitări și demersuri în adresa administrației de facto, la o distanță de 2 luni de la răpire, rudele au fost informate că Adrian e acuzat de „trădare de patrie” și se află în detenție într-un izolator din Tiraspol. Între timp, familia lui Adrian a fost supusă mai multor abuzuri. Reprezentanții structurilor locale de securitate au organizate percheziții la domiciliile mamei și ale soției, au confiscat bunuri personale ale acestora și au vandalizat mijlocul de transport al familiei Glijin.

Într-un briefing de presă din 7 decembrie 2020, Pavel Voicu, Ministru de Interne în perioada 14.11.2019 – 06.08.2021, a confirmat că răpirile organizate de structurile de forță din regiunea transnistreană s-au produs ca o răzbunare pentru condamnarea unui fost milițian din stânga Nistrului, implicat în răpirea și torturarea unui cuplu din raionul Florești, în aprilie 2015.

Pe parcursul unui an, rudelor le-a fost refuzat dreptul la întrevedere, dar și informații despre starea medicală a lui Adrian. Abia la 16.12.2021, după mai multe eforturi ale familiei și ale Asociației Promo-LEX, care a inițiat campania „Arătați-l viu”, mama sa, Vera Glijin, a putut să aibă o întrevedere de aproximativ 60 minute în Izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol. Întrevederea nu a fost una confidențială și nu a fost posibilă obținerea informațiilor complete și veridice despre starea de sănătate și învinuirile concrete care i-au fost înaintate.

Ca urmare a expedierii de către avocații Asociației Promo-LEX a unei plângeri în adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, în ianuarie 2022, Înalta Curte a decis examinarea prioritară a cauzei și aplicarea în premieră a măsurilor provizorii în unul dintre „cauzele transnistrene”.

Pe data de 6 mai 2022, Adrian a fost „condamnat” de așa-numita „judecătorie supremă” din regiunea transnistreană la 13 ani și 6 luni de detenție pentru pretinsa „trădare de patrie”, pedeapsa fiind ulterior redusă la 13 ani.

Ca urmare a abuzurilor repetate comise de către reprezentanții regimului de la Tiraspol, situația lui Adrian Glijin este una reprezentativă pentru așa-numitul sistem judiciar local din regiunea transnistrean: răpire, acuzații penale inventate și motivate politic, detenție ilegală în condiții inumane, restricționarea absolută a accesului la materialele cauzei, inclusiv la „sentința de condamnare”, imposibilitatea examinării medicale de către un medic independent și refuzuri repetate la referitor la întrevederea confidențială cu rudele. Mai mult, perioada de detenție de 19 luni în care s-a aflat Adrian în „arest preventiv” (07.10.2020-06.05.2022), a fost contrară inclusiv legislației locale, care stabilește o perioada maximă a „arestului preventiv” de 18 luni.

Pe parcursul detenției sale, Asociația Promo-LEX a acordat asistență juridică familiei și a insistat în permanență pe asigurarea garanțiilor procesuale fundamentale, a accesului la un medic independent, dar și eliberarea din detenția ilegală.

#Adrian Glijin #Promo-Lex

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.