Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis în ședința de astăzi, 18 aprilie, demersurile Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Cimișlia, cu privire la alocarea mijloacelor financiare suplimentare în vederea achitării îndemnizației judecătorilor și funcționarilor publici demisionați.

Este vorba de circa un milion de lei.

„În adresa CSM a parvenit demersul Curții de Apel Chișinău prin care se solicită alocarea surselor financiare suplimentare în legătură cu demisia judecătorului Pruteanu Liuba și a … (n.r. nume/prenume indescifrabil) de la Curtea de Apel. Se solicită alocarea a sumei suplimentare de 822 854 lei . Totodată, în adresa CSM a parvenit demersul Judecătoriei Cimișlia prin care se solicită alocarea unei sume suplimentare de 95 519 lei, în legătură cu demisia judecătorului Victor Popov”, a precizat Alexandru Postica.

De alocație din partea CSM va beneficia și un angajat al secretariatului Judecătoriei Cimișlia, la fel care și-a dat demisia.

#CSM #demersuri #demisie judecatori

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.