Interzicerea accesului pentru persoane în Aeroportul Internațional Chișinău poate fi dispusă de către angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). „În rezultatul analizei impactului restricțiilor instituite în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău, în special al accesului interzis pentru persoane, altele decât pasageri și personalul aflat în exercițiul funcției, dar și fiind constatată necesitatea revizuirii acestora”, Poliția de Frontieră prin intermediul MAI a propus Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) un nou mecanism de asigurare a securității în Aeroport.

Comisia pentru Situații Excepționale a relaxat restricțiile privind accesul însoțitorilor în incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Doar în cazul apariției unui risc în adresa securității naționale, Poliția de Frontieră va putea emite măsuri de restricționare a intrării în edificiu. O asemenea decizie a fost aprobată miercuri, 19 aprilie curent, de membrii CSE.

Acest mecanism substituie restricțiile instituite anterior de CSE, prin care accesul în terminalul Aeroportului era doar pentru pasageri și personalul aflat în exercițiul funcției.

Pe viitor măsurile restrictive ce vizează accesul în terminal pot fi instituite temporal de către IGPF, urmare a recomandărilor și constatărilor Grupului de management al riscului care vor fi întemeiate reieșind din riscurile efective în adresa securității cetățenilor.

Decizia CSE nr.67 din 19 aprilie 2023 / „3.2. În baza constatărilor și recomandărilor Grupului de management al riscului, instituit în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău de către Autoritatea Aeronautică Civilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate dispune interzicerea accesului în incinta Aeroportului Internațional Chișinău persoanelor, cu excepția pasagerilor, membrilor echipajelor și angajaților agenților economici sau autorităților publice care activează sau ale căror atribuții funcționale implică activități în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău”.

#Aeroport #CSE #politisti de frontiera

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.