Statele Unite dețin tehnologie nucleară sensibilă la cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, și avertizează Rusia să nu se atingă de ea, relatează CNN.

Potrivit unei scrisori trimise luna trecută de Departamentul american de Energiei companiei rusești de stat Rosatom, directorul Biroului pentru Politică de Neproliferare al Departamentului Energiei, Andrea Ferkile, i-a transmis directorului general al Rosatom că centrala Zaporojie „conține date nucleare tehnice de origine americană”.

Ferkile a subliniat că bunurile, partea de software și tehnologia se supun reglementărilor de export ale SUA și nu pot fi utilizate într-un mod ce subminează interesele naționale de securitate ale Statelor Unite.

Avertismentul Departamentului Energiei vine în contextul în care forțele ruse dețin controlul asupra centralei situate într-o zonă ocupată imediat după declanșarea invaziei din februarie anul trecut.

De asemenea, centrala a fost deconectată în repetate rânduri de la rețeaua energetică a Ucrainei, din cauza bombardamentelor rusești intense din zonă.

Deși centrala Zaporojie este operată de angajați ucraineni, compania rusă Rosatom este cea care o controlează, arată sursa citată. Departamentul american al Energiei precizează că este ilegal ca orice cetățean rus sau entitate din Rusia să manipuleze tehnologia americană.

„În conformitate cu legislația Statelor Unite, este ilegal ca persoanele neautorizate, inclusiv, dar fără a se limita la, cetățenii ruși și entitățile ruse, cum ar fi Rosatom și filialele sale, să acceseze, să intre în posesia, să controleze în mod conștient și intenționat, să exporte, să stocheze, să confiște, să revizuiască, să reexporte, să expedieze, să transfere, să copieze, să manevreze astfel de tehnologie sau date tehnice, să-i autorizeze pe alții să procedeze la fel, fără ca astfel de entități rusești să devină destinatari autorizați de către Secretarul Departamentului de Energie SUA”, se arată în textul scrisorii.

O altă scrisoare trimisă de Andrea Ferkile către inspectorul general al Departamentului Energiei, din 24 octombrie 2022, arată că departamentul „nu are nicio înregistrare a vreunei autorizații actuale de a transfera această tehnologie și date tehnice oricărui cetățean sau entități din Rusia”.

Biroul pentru Energie Nucleară al Departamentului american făcea public sprijinul SUA pentru centrala Zaporojie în urmă cu doi ani, în iunie 2021, când anunța că „Statele Unite au contribuit la implementarea de noi proceduri și operațiuni de întreținere la reactor, care ar trebui, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică în Ucraina”.

#centrala de la Zaporojie #Rusia #SUA

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.