Interzicerea accesului pentru persoane în Aeroportul Internațional Chișinău poate fi dispusă de către angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). „În rezultatul analizei impactului restricțiilor instituite în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău, în special al accesului interzis pentru persoane, altele decât pasageri și personalul aflat în exercițiul funcției, dar și fiind constatată necesitatea revizuirii acestora”, Poliția de Frontieră prin intermediul MAI a propus Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) un nou mecanism de asigurare a securității în Aeroport.

Comisia pentru Situații Excepționale a relaxat restricțiile privind accesul însoțitorilor în incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Doar în cazul apariției unui risc în adresa securității naționale, Poliția de Frontieră va putea emite măsuri de restricționare a intrării în edificiu. O asemenea decizie a fost aprobată miercuri, 19 aprilie curent, de membrii CSE.

Acest mecanism substituie restricțiile instituite anterior de CSE, prin care accesul în terminalul Aeroportului era doar pentru pasageri și personalul aflat în exercițiul funcției.

Pe viitor măsurile restrictive ce vizează accesul în terminal pot fi instituite temporal de către IGPF, urmare a recomandărilor și constatărilor Grupului de management al riscului care vor fi întemeiate reieșind din riscurile efective în adresa securității cetățenilor.

Decizia CSE nr.67 din 19 aprilie 2023 / „3.2. În baza constatărilor și recomandărilor Grupului de management al riscului, instituit în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău de către Autoritatea Aeronautică Civilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate dispune interzicerea accesului în incinta Aeroportului Internațional Chișinău persoanelor, cu excepția pasagerilor, membrilor echipajelor și angajaților agenților economici sau autorităților publice care activează sau ale căror atribuții funcționale implică activități în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău”.

#Aeroport #CSE #politisti de frontiera

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google