India ar urma să devină ţara cu cea mai mare populaţie din lume până la jumătatea anului 2023, depăşind China cu aproape 3 milioane de locuitori, potrivit unor estimări publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite, informează AFP. Populaţia indiană va fi de 1,4286 miliarde de locuitori şi cea a Chinei de 1,4257 miliarde de locuitori, indică un raport al United Nations Population Fund (UNFPA) despre situaţia populaţiei mondiale.

Potrivit datelor oficiale publicate la începutul lui 2023, populaţia chineză a scăzut anul trecut pentru prima dată după perioada 1960-1961, când o foamete, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi în urma erorilor din politica economică a ţării.

Paradoxal, scăderea populaţiei din China s-a produs în pofida relaxării politicii de limitare a naşterilor în ultimii ani.

În urmă cu 10 ani, chinezii aveau dreptul să aibă un singur copil. Din 2021, ei pot avea trei.

Această scădere este în general imputată costului vieţii care a crescut puternic în China, la fel şi cel pentru educaţia copilului. Nivelul mai ridicat al studiilor femeilor amână, de asemenea, sarcinile.

„Beneficiu demografic”

„Beneficiul demografic al unei ţări nu depinde doar de cantitatea (populaţiei), ci şi de calitate. Nu depinde doar de populaţie, ci şi de talentul său”, a reacţionat miercuri Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

China „implementează o strategie naţională pentru a răspunde activ fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, promovează politica celor trei copii şi măsuri de sprijin, răspunzând totodată la schimbările produse în dezvoltarea populaţiei”, a subliniat el.

India nu dispune de nicio dată oficială recentă despre numărul locuitorilor săi, întrucât nu a mai efectuat un recensământ din 2011.

Recensământul din India, care are loc o dată la un deceniu, ar fi trebuit să se desfăşoare în 2021, dar a trebuit să fie amânat din cauza pandemiei de coronavirus.

Obstacole logistice şi reticenţe politice au împedicat desfăşurarea sa în perioada actuală şi este puţin probabil ca acest exerciţiu de mare amploare să aibă loc în curând.

Guvernul naţionalist hidus al prim-ministrului Narendra Modi este acuzat de criticii săi că întârzie intenţionat recensământul pentru a nu face publice date despre chestiuni sensibile, precum şomajul, înaintea alegerilor naţionale de anul viitor.

Economia indiană întâmpină dificultăţi în a oferi locuri de muncă milioanelor de tineri care ajung în fiecare an pe piaţa muncii.

Jumătate din populaţia Indiei are mai puţin de 30 de ani.

Ţara asiatică se confruntă totodată cu enorme dificultăţi pentru a produce electricitate, hrană şi locuinţe în cantităţi suficiente pentru locuitorii săi deveniţi tot mai numeroşi. Marile oraşe indiene se luptă să facă faţă acestei situaţii.

8 miliarde de locuitori

Potrivit Pew Research Centre, populaţia indiană a crescut cu peste 1 miliard de persoane din 1950, anul de la care ONU a început să primească date demografice.

Raportul UNFPA estimează că populaţia mondială va ajunge la 8,045 miliarde de locuitori până la jumătatea anului 2023.

Alte ţări, în principal din Europa şi Asia, se pot aştepta la o prăbuşire demografică pe parcursul deceniilor următoare, potrivit datelor ONU publicate în iulie 2022 despre evoluţia populaţiei mondiale până în 2100.

În schimb, în Africa, populaţia ar trebui să crească de la 1,4 miliarde la 3,9 miliarde de locuitori până în 2011, reprezentând 38% dintre locuitorii planetei, comparativ cu 18% în prezent, conform aceloraşi date.

Opt ţări cu peste 10 milioane de locuitori, majoritatea din Europa, inclusiv Grecia, Italia, Polonia, Portugalia şi România, s-au confruntat cu o scădere a populaţiei în ultimul deceniu. Japonia cunoaşte şi ea un declin cauzat de îmbătrânirea populaţiei, înregistrând o scădere de peste 3 milioane de locuitori între 2011 şi 2021. În ceea ce priveşte populaţia mondială, aceasta nu ar trebui să scadă decât începând din jurul anului 2090, după ce va atinge pragul de 10,4 miliarde de locuitori, potrivit datelor ONU.

#India #populația

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.