Doi tineri activiști din Republica Moldova, Grigori Fiodorov din stânga Nistrului și Diana Dereveanco din dreapta Nistrului, planifică să desfășoare vineri, 28 aprilie curent, un protest împotriva posturilor ilegale instalate de regimul de la Tiraspol de-a lungul liniei administrative cu regiunea transnistreană, scrie ZonadeSecuritate.md.

Organizatorii invită oamenii să se alăture mișcării lor pentru a-și demonstra dezacordul față de posturile ilegale prin care este creată o așa- zisă frontieră între malurile Nistrului, posturi ce încalcă articolul 27 al Constituției R. Moldova prin care este garantat dreptul la libertatea de mișcare pe întreg teritoriul țării.

Protestul va avea loc la postul ilegal instalat la intrare în orașului Bender/Tighina, în apropiere de satul Varnița din raionul Anenii Noi. Tinerii intenționează, începând cu 28 aprilie, ora 15:45, să desfășoare astfel de manifestații în fiecare zi de vineri, până la eliminarea definitivă a barierelor impuse de administrația separatistă de la Tiraspol.

Grigori Fiodorov a declarat pentru sursa citată că, chiar dacă au trecut mai bine 30 de ani de la instalarea ilegală a barierelor și a devenit o obișnuință, oamenii nu trebuie să se complacă cu existența acestor posturi.

„Aceasta delimitare între maluri nu trebuie să existe, această acțiune reprezintă dorința noastră de a nu avea o frontieră în interiorul țării! Sunt sigur că majoritatea locuitorilor regiune care locuiesc în regiune, dar muncesc sau au diferite activități în afara regiunii sunt intimidați de această delimitare, vedem că autoritățile constituționale la fel s-au resemnat în privința existenței lor și nu mai fac acțiuni concrete de eliminarea a frontierei imaginare, sau chiar dacă se discută rămâne doar la nivelul discuțiilor. Noi însă vrem să le arătăm că nu suntem de acord cu această situație.”

Pe pagina evenimentului este indicat că protestul nu ar fi legat de niciun partid politic, mișcare sau grup și nu primește finanțare de la nicio organizație, structură guvernamentală sau non-guvernamentală.

„Nu uitați să aduceți pancarte și sloganuri care vă sunt aproape de inimă, pentru ca vocea noastră să fie auzită. A venit timpul să luptăm pentru dreptul nostru la libertatea de mișcare și să oprim această vamă ilegală, care împiedică libera circulație în țara păzită de forțele de menținere a păcii ale țării agresoare, propagă corupția și impune taxe ilegale, sponsorizând regimul Șerif. Haideți să ne unim și să construim o țară fără bariere!”

#protest #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.