România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022, o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020, a declarat marţi, 25 aprilie curent, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

„România este acum unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022. Aceasta reprezintă o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020. Peste 3.800 de firme înregistrate în România au realizat exporturi în Republica Moldova pe parcursul anului trecut. Totodată, importurile de bunuri şi servicii din Republica Moldova au depăşit anul trecut pragul de un miliard de euro, fiind în creştere cu aproximativ 64% faţă de 2021 şi cu peste 94% în raport cu anul 2020”, a spus Leonardo Badea, la Conferinţa anuală BNR – ASE cu tema „Navigând printre crize suprapuse”.

Potrivit acestuia, sectoarele cheie ale cooperării comerciale dintre cele două ţări includ agricultura, producţia industrială şi energia. România este o destinaţie majoră de export pentru produsele agricole moldoveneşti, cum ar fi vinul, fructele şi legumele. În schimb, România exportă în Republica Moldova maşini, echipamente şi diverse bunuri de larg consum.

Leonardo Badea a afirmat că în România sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului aproximativ 3.800 de firme cu capital moldovenesc sau mixt, din care peste 1.000 au fost active pe parcursul anului 2021, conform celor mai recente date disponibile. Acestea s-au remarcat printr-o rată de profitabilitate a capitalurilor proprii situată peste media pe total economie, printr-o contribuţie la valoarea adăugată brută de circa 1,3 miliarde de lei şi o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei, având active totale de 2,7 miliarde de lei şi aproximativ 5.000 de salariaţi.

Pe lângă comerţ, investiţiile au reprezentat un aspect important al cooperării economice dintre cele două ţări. Companiile româneşti au investit activ în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea unor sectoare precum sectorul bancar, de telecomunicaţii şi de producţie.

Viceguvernatorul BNR susţine că aceste investiţii joacă un rol semnificativ în modernizarea economiei Republicii Moldova şi crearea de noi locuri de muncă şi oportunităţi pentru cetăţenii săi. Unul dintre cele mai notabile exemple ale cooperării dintre cele două ţări investiţionale este gazoductul Iaşi-Ungheni, care leagă reţelele de gaze naturale din România şi Republica Moldova.

„Deşi în prezent există o singură companie din Republica Moldova listată la Bursa de Valori Bucureşti, acest exemplu arată potenţialul de listări transfrontaliere şi beneficiile pe care acestea le pot aduce atât Republicii Moldova, cât şi României. În acelaşi timp însă, numeroase companii româneşti listate, din multiple domenii de activitate, au o prezenţă notabilă în Republica Moldova”, a mai spus Leonardo Badea.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Banca Nationala #Republica Moldova #Romania

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.