După conversația cu omologul său chinez Xi Jinping, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a numit miercuri după-amiaza, 26 aprilie curent, un nou ambasador al Ucrainei la Beijing, alegând un fost membru important al cabinetului său pentru acest rol.

Potrivit unui decret publicat pe site-ul președinției Ucrainei, Zelenski l-a numit ambasador al Ucrainei în Chinei pe Pavlo Riabikin, fostul ministru pentru Industrii Strategice de la Kiev.

Riabikin a ocupat această funcție din noiembrie 2021 până luna trecută, când a fost înlocuit ca parte a unei remanieri mai ample a guvernului ucrainean. Anterior el a fost șef al Serviciului Vamal ucrainean, între noiembrie 2020 și noiembrie 2021, având în spate o carieră politică de peste 20 de ani.

Între 2009 și 2010 el a fost ambasadorul Ucrainei în Danemarca, fiind un licențiat al Institutului de Relații Internaționale al Universității din Kiev.

Amintim că mai devreme în cursul zilei de miercuri Xi Jinping și Zelenski au avut o discuție telefonică, informația fiind transmisă inițial de către televiziunea de stat chineză CCTV. Potrivit sursei citate, cei doi au avut un schimb de păreri pe tema relațiilor China – Ucraina iar Beijingul va trimite un emisar special în Ucraina, care să discute cu toate părțile implicate pentru a rezolva criza ucraineană. Anunțul în acest sens a fost făcut chiar de către Xi, citat de televizunea de stat de la Beijing.

Președintele Chinei a mai transmis că țara sa a fost întotdeauna de partea păcii în criza ucraineană, iar principala poziție a Chinei este să îndemne la pace și să promoveze negocierile. Zelenski a confirmat pe Twitter discuția.

Discuția dintre Zelenski și Xi a avut loc la puțin peste o lună după vizita oficială efectuată de liderul de la Beijing la Moscova, în timpul căreia a insistat că țara sa este „imparțială” față de conflictul din Ucraina, în pofida schimburilor călduroase pe care le-a avut cu Vladimir Putin.

Liderul chinez, Xi Jinping, a discutat la telefon cu Zelenski: Este pentru prima dată, de la începerea războiului

#ambasador #Vladimir Zelenski #Xi Jinping

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.