Ucrainenii sunt „într-o poziție bună” pentru o contraofensivă împotriva armatei ruse, a declarat miercuri comandantul militar american de rang înalt din Europa în fața unei comisii a Congresului, potrivit CNN.

„Conform modelării pe care am făcut-o foarte atent cu ei, ucrainenii sunt într-o poziție bună”, a declarat șeful Comandamentului European al Statelor Unite, generalul Christopher Cavoli, adăugând că SUA au lucrat cu ei la un posibil atac surpriză.

Cavoli a mai spus că forța terestră a Rusiei este astăzi mai mare „decât era la începutul conflictului”, în ciuda faptului că a suferit numeroase pierderi în războiul său împotriva Ucrainei.

„Forța terestră rusă a fost oarecum redusă de acest conflict, dar este mai mare astăzi decât era la începutul conflictului”, a declarat Cavoli în fața Comisiei pentru forțele armate din Camera Reprezentanților făcând referire la mobilizarea dictată de Putin sau cea făcută pe ascuns de autoritățile ruse.

În afară de forțele sale terestre, Rusia mai are la dispoziție o serie de opțiuni, a spus el.

Forțele aeriene „au pierdut foarte puțin; au pierdut 80 de avioane”, a spus el. „Mai au încă 1.000 de avioane de luptă și bombardiere de luptă”.

„Așa că încă mai folosesc toată această putere convențională, de asemenea, și le amestecă pe toate împreună”, a spus Cavoli.

Submarinele rusești sunt „mai active” în Atlantic

„Una dintre aceste forțe sunt forțele lor submarine. Este greu să vorbești în public, după cum bine știți, despre războiul submarin și despre eforturile noastre în această privință. Dar pot spune că rușii sunt mai activi decât i-am văzut în ultimii ani, iar patrulele lor în Atlantic sunt la un nivel ridicat, de cele mai multe ori la un nivel mai ridicat decât am văzut în ultimii ani”, a declarat generalul Christopher Cavoli.

#atac #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.