„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul a constatat încetarea de drept a calității de deputat”. Este constatarea Asociației Promo-LEX care a monitorizat ședințele plenare din 27 și 28 aprilie 2023. Precizăm că este vorba de Ilan Șor care nu mai este deputat în Parlamentul republicii Moldova. Se întâmplă după ce liderul Partidului „ȘOR” a fost condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul „frauda bancară”.

Urmare a deciziei, definitivă și executorie, a Curții de Apel Chișinău, din 13 aprilie 2023, Parlamentul a declarat vacant mandatul de deputat care aparține Partidului Politic „ȘOR”. Comisia Electorală Centrală urmează să inițieze procedura de validare a mandatului următorului candidat supleant.

În aceeași monitorizare, Promo-LEX mai anunță că transparența decizională a fost afectată în proporție de 32%, adică în cazul a 7 proiecte din totalul de 22 votate.

„6 proiecte au fost votate fără a fi solicitate/ acordate /publicate actele aferente, inclusiv avizul Direcției General Juridice (3); avizele comisiilor permanente (2) și analiza impactului de reglementare (1). În cazul a 3 proiecte nu a fost respectat termenul legal, de cel puțin 10 zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor părților interesate”, se arată în nota informativă.

La ședințele din 27 și 28 aprilie, au fost publicate în ziua ședinței 8 rapoarte ale comisiilor de profil, din totalul de 19, și un coraport. Practica publicării rapoartelor și a corapoartelor comisiilor pe pagina web a Parlamentului în ziua ședinței, în timpul examinării proiectelor sau chiar ulterior votării reprezintă o carență semnificativă în asigurarea transparenței decizionale a legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Promo-LEX mai anunță că Guvernul nu a prezentat în termenul stabilit legal, luna aprilie, raportul anual al activității, în plenul Parlamentului. Precizăm că raportul cu privire la activitatea Guvernului pentru 2022-2023 a fost transmis legislativului la data de 16 februarie 2023 și este publicat pe pagina web a acestuia, dar nu a fost prezentat și audiat în plen.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#constatari #monitorizare #Promo-Lex #sedintele plenare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.