„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul a constatat încetarea de drept a calității de deputat”. Este constatarea Asociației Promo-LEX care a monitorizat ședințele plenare din 27 și 28 aprilie 2023. Precizăm că este vorba de Ilan Șor care nu mai este deputat în Parlamentul republicii Moldova. Se întâmplă după ce liderul Partidului „ȘOR” a fost condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul „frauda bancară”.

Urmare a deciziei, definitivă și executorie, a Curții de Apel Chișinău, din 13 aprilie 2023, Parlamentul a declarat vacant mandatul de deputat care aparține Partidului Politic „ȘOR”. Comisia Electorală Centrală urmează să inițieze procedura de validare a mandatului următorului candidat supleant.

În aceeași monitorizare, Promo-LEX mai anunță că transparența decizională a fost afectată în proporție de 32%, adică în cazul a 7 proiecte din totalul de 22 votate.

„6 proiecte au fost votate fără a fi solicitate/ acordate /publicate actele aferente, inclusiv avizul Direcției General Juridice (3); avizele comisiilor permanente (2) și analiza impactului de reglementare (1). În cazul a 3 proiecte nu a fost respectat termenul legal, de cel puțin 10 zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor părților interesate”, se arată în nota informativă.

La ședințele din 27 și 28 aprilie, au fost publicate în ziua ședinței 8 rapoarte ale comisiilor de profil, din totalul de 19, și un coraport. Practica publicării rapoartelor și a corapoartelor comisiilor pe pagina web a Parlamentului în ziua ședinței, în timpul examinării proiectelor sau chiar ulterior votării reprezintă o carență semnificativă în asigurarea transparenței decizionale a legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Promo-LEX mai anunță că Guvernul nu a prezentat în termenul stabilit legal, luna aprilie, raportul anual al activității, în plenul Parlamentului. Precizăm că raportul cu privire la activitatea Guvernului pentru 2022-2023 a fost transmis legislativului la data de 16 februarie 2023 și este publicat pe pagina web a acestuia, dar nu a fost prezentat și audiat în plen.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#constatari #monitorizare #Promo-Lex #sedintele plenare

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china