Fostul cancelar german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să „ne îngustăm prea mult mințile” atunci când vine vorba de găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

„Este important pentru mine și am încercat mereu să nu ne restrângem prea mult orizontul. Când cineva ca Wolfgang Ischinger, fostul președinte al Conferinței de Securitate de la München, spune că trebuie să ne gândim la faptul că la un moment dat va trebui să negociem, atunci nu ar trebui să-l huiduim imediat”, a spus Merkel.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica ei cu privire la Rusia și deciziile de politică energetică care au făcut ca Germania să fie puternic dependentă de gazul rusesc.

„Aș fi preferat ca gazul să fie importat din Marea Britanie și Norvegia, așa cum făceam noi, și din Țările de Jos. Dar nu mai era disponibil.

Pentru noi, întrebarea era: GNL mai scump – cu o treime mai scump – sau gaz rusesc mai ieftin”, a spus fostul cancelar german. Merkel nu a răspuns la o întrebare despre motivul pentru care, gândind retrospectiv, nu se simte confortabil să-și recunoască greșelile.

„Sinceră să fiu, nu știu dacă va avea un efect calmant dacă spun ceva acum la care nu m-am gândit, doar de dragul de a recunoaște greșeala acum”, a mai precizat Angela Merkel.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei timp de 16 ani, a fost criticată pentru deschiderea sa față de Moscova și Vladimir Putin, dar și pentru decizia de a nu conferi Ucrainei foaia de parcurs pentru aderarea la NATO, la summitul de la București din 2008.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbitoare fluentă de limbă rusă după ce a crescut în fosta Germanie de Est comunistă, Merkel și-a atras critici din partea SUA și a altor state și pentru că a susținut proiectul construirii gazoductului Nord Stream 2, conceput pentru a livra gaz rusesc direct în Germania. Succesorul său, Olaf Scholz, a renunțat la proiect.

#Merkel #razboi #Ucraina

Patru cutremure au fost înregistrate duminică noaptea în zona seismică Vrancea din România. De asemenea, duminică dimineață, un alt seism s-a produs în Marea Neagră. Primul cutremur din Vrancea a avut loc la ora 00:46, la o adâncime de 69,9 kilometri, și a înregistrat o magnitudine de 3 grade pe scara Richter, scriu știrileprotv.ro.

A fost urmat, la mai puţin de o oră de un altul, cu magnitudinea de 3,6, la adâncimea de 124,4 km. La 2:26 s-a produs un al treilea seism, cu magnitudine 2,1, la adâncimea de 110,3 km.

Cel de-al patrulea a avut loc la 6:33, la o adâncime de 144,4 km, şi a avut magnitudine 2,5.

Şi în Marea Neagră s-a produs duminică un cutremur, la 7:03, şi a avut magnitudinea 3,6.

Val de cutremure în România

Un cutremur cu magnitudinea de 4,8 s-a produs luni, 19 octombrie, la ora 11:52, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 124,1 kilometri, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

„În ziua de 19 octombrie 2026, la ora 11:51:57 (ora locală a României), s-a produs în ZONA seismică VRANCEA, Buzău, un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.8, la adâncimea de 124.1 km. Intensitate: IV. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 54km S de Buzău, 58km E de Brașov, 60km SE de Sfântu-Gheorghe, 62km N de Ploiești, 72km S de Focșani, 90km NE de Târgoviște”, a transmis, pe Facebook, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.