Fostul cancelar german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să „ne îngustăm prea mult mințile” atunci când vine vorba de găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

„Este important pentru mine și am încercat mereu să nu ne restrângem prea mult orizontul. Când cineva ca Wolfgang Ischinger, fostul președinte al Conferinței de Securitate de la München, spune că trebuie să ne gândim la faptul că la un moment dat va trebui să negociem, atunci nu ar trebui să-l huiduim imediat”, a spus Merkel.

Merkel și-a apărat, de asemenea, politica ei cu privire la Rusia și deciziile de politică energetică care au făcut ca Germania să fie puternic dependentă de gazul rusesc.

„Aș fi preferat ca gazul să fie importat din Marea Britanie și Norvegia, așa cum făceam noi, și din Țările de Jos. Dar nu mai era disponibil.

Pentru noi, întrebarea era: GNL mai scump – cu o treime mai scump – sau gaz rusesc mai ieftin”, a spus fostul cancelar german. Merkel nu a răspuns la o întrebare despre motivul pentru care, gândind retrospectiv, nu se simte confortabil să-și recunoască greșelile.

„Sinceră să fiu, nu știu dacă va avea un efect calmant dacă spun ceva acum la care nu m-am gândit, doar de dragul de a recunoaște greșeala acum”, a mai precizat Angela Merkel.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei timp de 16 ani, a fost criticată pentru deschiderea sa față de Moscova și Vladimir Putin, dar și pentru decizia de a nu conferi Ucrainei foaia de parcurs pentru aderarea la NATO, la summitul de la București din 2008.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbitoare fluentă de limbă rusă după ce a crescut în fosta Germanie de Est comunistă, Merkel și-a atras critici din partea SUA și a altor state și pentru că a susținut proiectul construirii gazoductului Nord Stream 2, conceput pentru a livra gaz rusesc direct în Germania. Succesorul său, Olaf Scholz, a renunțat la proiect.

#Merkel #razboi #Ucraina

Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia urma să fie stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan, nu a avut loc din lipsă de cvorum. La ședința programată pentru astăzi, 26 august, au fost prezenți doar 14 deputați, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a anunțat o pauză de 15 minute pentru a lua legătura cu deputații absenți. După reluarea ședinței, numărul acestora nu a fost suficient, iar Gaidarji i-a invitat pe deputații prezenți la o ședință a prezidiului.

Pe ordinea de zi mai figurau o adresare către Comisia de la Veneția privind modificările legislației electorale adoptate de Parlament, precum și demersuri către corpul diplomatic acreditat la Chișinău și autoritățile din România, Ucraina, statele UE, SUA și Marea Britanie.

Prezidiul APG, care a propus ordinea de zi, se opune modificărilor Codului Electoral care vizează Găgăuzia. Potrivit noilor prevederi, alegerile pentru Adunarea Populară vor fi organizate în baza sistemului proporțional. Amendamentul opoziției privind păstrarea celor 35 de circumscripții uninominale a fost respins. Noile reguli se vor aplica începând cu următoarele alegeri pentru APG, iar scrutinul care urmează va fi ultimul desfășurat în baza sistemului majoritar.

Modificările introduc și condiții suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan: cel puțin 10 ani de reședință permanentă în Găgăuzia și cunoașterea limbii române. Opoziția le consideră discriminatorii. Totodată, domiciliul sau reședința temporară trebuie înregistrată cu cel puțin trei luni înainte de alegeri.