„Dacă susținătorii din Moldova a așa-numitului „russkii mir” ar fi văzut ce se întâmplă în estul Ucrainei și-ar schimba imediat părerea”. Declarația a fost făcută de către Vladislav Kulminski, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei. Vladislav Kulminski este expert în domeniul analizei politice, planificării strategice și soluționării conflictelor. În 2021, timp de câteva luni, a deținut funcția de vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul condus pe atunci de Natalia Gavrilița, este director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). A lucrat în Ucraina, unde mai multe luni a fost consilier la Oficiul coordonatorului pe susținerea umanitară a ONU.

„Închipuiți-vă un sat, un oraș care este practic șters de pe fața pământului în urma bombardamentelor, e ceva imposibil de descris. Acolo lumea încearcă să mai trăiască, pentru că sunt bătrâni, sunt copii care spun că nu au unde pleca, că nu înțeleg ce se întâmplă în jurul lor. Dacă susținătorii așa-numitului „russkii mir” de aici, din Republica Moldova, ar fi văzut ce înseamnă acest „russkii mir” acolo pe loc, eu cred că ei ar fi avut puțin altă părere despre ceea ce înseamnă acest lucru. Credeți-mă că nu este vorba acolo despre proiecte de dezvoltare, despre drumuri, despre sat, acolo este vorba despre distrugere totală, despre mizerie, despre familii nimicite, despre oameni uciși… E ceva groaznic”, a declarat Kulminski.

Potrivit fostului vicepremier pentru reintegrare, în prezent, dreptul internațional nu prea contează în regiune.

„Sunt presiuni foarte dure asupra ucrainenilor, fără doar și poate, doar că noi trebuie să înțelegem un lucru: dacă negocierile se vor porni acum, ei când au intrat în Ucraina controlau, practic, 24 la sută din teritoriul Ucrainei, acum ei controlează cam 17 la sută din teritoriul Ucrainei, dar dacă acest lucru se va menține și dacă de către Federația Rusă va fi negociat un acord de pace în condițiile în care Federația Rusă practic a anexat o parte din teritoriul unui alt stat, acest lucru va încuraja și alte state să facă la fel. Deci, din punctul de vedere al dreptului internațional, acest lucru este extrem de periculos, dar noi acum trebuie să observăm că, de fapt, dreptul internațional nu prea contează în regiune. Deci, acum în toată regiunea și acest lucru include și Republica Moldova, noi nu trebuie să trăim cu un sentiment fals de securitate, pentru că securitatea în această regiune este o noțiune foarte și foarte condiționată. Ea, practic, nu există. Eu am fost acolo și pentru mine și până acum această memorie e foarte dificilă, eu am fost în toate regiunile de est, în toate orașele și ceea ce eu am văzut acolo nu cred că o să pot uita vreodată în viață”, a mai subliniat Kulminski.

#Ucraina #Vladislav Kulminski

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.