După modelul listei negre folosite împotriva personalităţilor ruse implicate în invadarea Ucrainei, Uniunea Europeană vrea să sancţioneze persoanele care se dedau la acte de corupţie peste tot în lume, potrivit Le Soir, citat de Rador.

Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri pentru armonizarea dispoziţiilor penale anticorupţie în UE, dar şi cu privire la adăugarea pe „lista neagră” a sancţiunilor europene a autorilor de acte de corupţie oriunde în lume.

„Dăm un mesaj clar: UE nu este deschisă faţă de cei care se dedau la corupţie, oriunde s-ar produce.Corupţia poate ameninţa pacea şi securitatea internaţională, alimenta crima organizată, terorismul şi alte crime. De aceea, noi ne lărgim câmpul de acţiune pentru a lupta contra corupţiei în lumea întreagă ”, a subliniat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

Potrivit cadrului legislativ propus de Comisie, care mai trebuie aprobat de cei 27, aceste persoane considerate ca fiind implicate în „activităţi grave de corupţie”, oricare ar fi naţionalitatea lor, ar putea să-şi vadă îngheţate bunurile în UE, iar șederea lor pe teritoriul european ar putea fi interzisă. De asemenea, ar fi privaţi de acces la resursele financiare ale unor indivizi sau entităţi în UE.

Acest mecanism vizează corupţia pasivă sau activă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în ţările considerate necooperante în materie fiscală sau care eşuează în lupta contra spălării de capitaluri şi finanţării terorismului.

Ar fi un „sistem similar” regimurilor de sancţiuni adoptate, de exemplu, împotriva personalităţilor ruse implicate în invadarea Ucrainei şi puse pe „lista neagră” a UE, dar diferenţa e că „nu mai e vorba să se ţintească un stat terţ specific”, ci indivizi, oricare ar fi ei, a remarcat vicepreşedinta Comisiei Vera Jourova.

„Legea Magnistki”

Acest dispozitiv este înrudit cu „legea Magnistki” din Statele Unite, adoptată mai întâi în 2012 pentru a sancţiona ruşi acuzaţi a fi implicaţi în moartea în detenţie a unui avocat care denunţa corupţia, apoi lărgită în 2016 la toţi suspecţii de încălcarea drepturilor omului sau acte importante de corupţie în lume.

La sfârşitul lui 2020, UE se dotase deja cu capacitatea de a sancţiona autorii unor „încălcări grave ale drepturilor omului” peste tot în lume. În practică, punerea unei persoane pe această listă neagră anticorupţie ar fi propusă formal de şeful diplomaţiei UE şi ar trebui aprobată în unanimitate de cei 27.

„Nu putem să-i ţintim pe toţi cei care sunt corupţi în ţări terţe. Există întotdeauna un anumit grad de apreciere politică”, dar pentru a pune pe cineva pe listă, „ar fi nevoie de informaţii care să arate că această persoană s-a dedat la un act grav de corupţie”, fie că este vorba de surse deschise (media, declaraţii publice), rapoarte ale unor universitari sau ONG-uri, de informaţii culese de serviciile de informaţii ale statelor membre, precizează Comisia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoana vizată va putea contesta decizia în faţa justiţiei europene.

#comisie #politica #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.