Cântăreața Lidia Buble a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București la un an de închisoare cu suspendare. Pedeapsa se aplică pentru că a dat mită Poliției, deoarece nu avea certificatele necesare pentru deplasare în perioada pandemiei și ca să nu fie testată alcoolscopic.

Magistrații români au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 2 ani, notează Antena3. Lidia Buble trebuie să presteze și muncă neremunerată în folosul comunității, timp de 90 de zile.

Femeia a oferit bani unui polițist și a încercat să corupă altul. Ofițerul care a luat bani, la fel, a fost condamnat cu suspendare. În cazul lui, pedeapsa aplicată este de trei ani și i se confiscă 450 de lei românești oferiți drept mită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit documentelor instanței, Lidia Buble a fost oprită în trafic în februarie 2021, după ce a consumat alcool și a vorbit la telefon fiind la volan. Omul legii i-a propus să ajungă la o „înțelegere”, sugerând că poate evita o amendă, însă cântăreața nu avea bani la ea și a convenit cu cei agenții să o urmeze la un bancomat pentru a plăti.

DIICOT a aflat despre caz după ce tânăra și-a sunat un amic. Individul era interceptat, fiind vizat într-un dosar privind traficul de droguri. Aceasta l-a întrebat cât să trebuie să ofere polițiștilor și i-a relatat despre cele întâmplate.

„Inculpata a recunoscut comiterea faptei încă de la momentul audierii sale în calitate de suspect. Aceasta a confirmat faptul că, la data de 15.02.2021, a fost oprită în trafic, în jurul orelor 03:00, de o patrulă de Poliţie compusă dintr-un bărbat şi o femeie, ea ieşind dintr-o benzinărie de lângă blocul său, iar în prealabil consumase un pahar cu șampanie. Nu a avut declaraţia pe proprie răspundere asupra sa şi nici permisul de conducere, iar la momentul respectiv vorbea la telefon, pe speaker, cu o cunoştinţă”, se arată în documentele instanței.

Conform presei române, polițiștii au escortat femeia până acasă ca să își ia cardul, au așteptat-o în fața blocului și au dus-o apoi la bancomat. Când ea a vrut să le ofere banii, i-au sugerat să îi pună în cotieră, iar polițistul care i-a cerut a lăsat numărul lui de telefon, îndemând-o să apeleze „în situații similare”.

#cantareata #condamnare #Lidia Buble #mita #muncă neremunerată

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.