Preşedintele Jor Biden urmează să îl nominalizeze pe şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Charles „CQ” Brown Jr. pentru funcţia de preşedinte al Statului Major Întrunit, deţinută în prezent de generalul Mark Milley, relatează The Washington Post.

Charles „CQ” Brown Jr. este un pilot de vânătoare experimentat şi a comandat trupele americane din Orientul Mijlociu şi Pacific. Ca şef al Statului Major Interame, dacă va fi confirmat de Senat, el va fi următorul consilier militar principal al preşedintelui.

Mandatul generalului Mark A. Milley, care se încheie, a coincis cu o perioadă tumultoasă din istorie, una care a inclus atacul de la Capitoliul SUA, evacuarea problematică din Afganistan şi efortul condus de americani de a antrena şi înarma Ucraina în lupta cu forţele ruseşti. Generalul Milley s-a confruntat frecvent – şi uneori chiar în mod public – cu cel care l-a ales pentru această funcţie: preşedintele Donald Trump.

Joe Biden s-a oprit asupra lui Charles Brown, după ce a stat de vorbă şi cu generalul David H. Berger, comandantul Corpului Puşcaşilor Marini. Berger şi-a anunţat recent colegii că intenţionează să se retragă, a declarat un oficial militar de rang înalt familiarizat cu această chestiune.

Viitorul şef al Statului Major Interame va trebui să ţină legătura cu liderii militari de rang înalt din Ucraina şi cu aliaţii SUA, va trebui să pregătească armata Statelor Unite pentru un potenţial conflict cu China şi nu în ultimul rând va trebui să conducă armata în tradiţia sa nepartizană, în contextul unor confruntări tot mai dure pe scena politică americană, pe măsură ce se apropie alegerile prezidenţiale din 2024.

Încrederea americanilor în armată s-a prăbuşit în ultimii ani, potrivit mai multor sondaje, ceea ce a atras îngrijorarea secretarului apărării, Lloyd Austin, şi a altor înalţi oficiali din domeniul apărării.

Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Charles Q. Brown Jr., este preocupat în schimb de viteza cu care China a reuşit să dezvolte capacităţi tehnologice perturbatoare. „Acest lucru devine o preocupare, deoarece perturbă tipul de ordine internaţională bazată pe reguli, care a menţinut de fapt lumea într-o stare de bine, de securitate, destul de stabilă pe parcursul ultimilor 70 de ani”, a declarat el.

Bown a devenit primul afro-american care a fost numit în fruntea unei ramuri a serviciilor militare americane.

Dacă va fi confirmat în funcţia de şef al Statului Major Interame, el va deveni al doilea afro-american care va ocupa funcţia militară de rangul cel mai înalt din SUA, călcând pe urmele generalului Colin Powell, care a urcat în această funcţie în 1989, după ce a fost consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Ronald Reagan. Ar fi pentru prima dată, însă, când cele două posturi de conducere ale Pentagonului sunt ocupate de afro-americani.

Brown a ocupat anterior funcţia de ofiţer superior al Forţelor Aeriene americane în Pacific, iar înainte de aceasta a fost la comanda forţelor americane din Orientul Mijlociu în calitate de comandant adjunct al Comandamentului Central al SUA şi comandant al Comandamentului Central al Forţelor Aeriene.

Fiu al unui colonel în rezervă, Brown şi-a împărţit copilăria între California, Virginia, Oklahoma, Germania şi Texas şi a urmat cursurile Universităţii Texas Tech cu o bursă a Corpului de pregătire a ofiţerilor de rezervă.

#general #SUA

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.