Din lipsa unui mecanism de colectare și reciclare a deșeurilor textile, pentru a evita aruncarea lor la gunoi, o soluție ar fi donarea acestora. Pe parcursul anului trecut, prin intermediul unui proiect social au fost colectate 37 de tone de haine, care au fost distribuite familiilor nevoiașe din toată țara. Ministerul Mediului lucrează la elaborarea unui Regulament, care să permită amplasarea de unități speciale pentru colectarea și gestionarea deșeurilor textile.

O modalitate de reciclare a hainelor care sunt într-o stare bună este donarea acestora. Datorită proiectului social „Banca de Haine”, articolele de îmbrăcăminte sunt colectate și distribuite familiilor vulnerabile. Pe parcursul anului trecut, au fost colectate 37 de tone de haine, a afirmat coordonatorul de proiect, Ioan Cosoi, transmite postul public de radio.

El a accentuat că bunurile au fost donate la aproximativ 4 mii de familii vulnerabile din 35 de localități din țară.

„Este vorba despre trei boxe care sunt amplasate în raza municipiului Chișinău și deservirea acestora are loc de trei ori pe săptămână. Proiectul este nu numai intervenția primară în anumite familii, dar este și refolosirea unor lucruri bune, care de altfel, sunt aruncate la gunoi și poluează mediul. Totodată, am deschis 30 de garderobe sociale în localitățile rurale. Deja oamenii știu unde sunt amplasate boxele și donează. Această cantitate de 37 de tone ar fi în creștere comparativ cu 2021? Depinde de modul cum donează cetățenii, am avut colectate și peste 40 de tone, alteori mai puțin”, a declarat Ioan Cosoi.

În prezent se discută elaborarea unui Regulament, care ar permite ca, la Centrul de Gestionare a Deșeurilor să existe o celulă separată pentru colectarea deșeurilor din textile, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, ministra Mediului, Rodica Iordanov.

Ea a precizat că în țara noastră există foarte mulți agenți economici care activează în domeniul textil, iar această activitate generează cantități mari de deșeuri.

„Noi ne-am alertat pe întrebarea care ține de textile. De exemplu, pentru unele zone cum ar fi zona patru de gestionare a deșeurilor, care include și municipiul Chișinău, la Centrul de Gestionare a Deșeurilor era planificat să existe și o celulă dedicată colectării deșeurilor din textile. Va fi o reglementare aparte pentru agenții economici care produc deșeuri de textile, să reducă cantitățile. Foarte multe din textile au și multe elemente chimice în ele, respectiv, trebuie să găsim acea soluție de reciclare care să nu fie în detrimentul calității mediului”, a declarat ministra.

Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, industria globală a modei este responsabilă de aproape 10% din totalul emisiilor de carbon, mai mult decât cele produse de industria aeronautică și transporturile maritime. La nivelul Uniunii Europene se caută soluții pentru această problemă.

În anul 2018, Parlamentul European a aprobat o directivă prin care țările blocului comunitar sunt obligate ca până în anul 2025 să introducă mecanisme care să asigure colectarea separată a deșeurilor textile.

#deseuri #materiale textile #Ministerul Mediului

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.