Nu vrem ca Guvernul să încerce să ajute afacerile, ci să se dea din calea lor oferind astfel o piață liberă pentru ca antreprenorii să înflorească fără autorități, a declarat Dan Mitchell, public policy economist în Washington DC, în cadrul unui eveniment la care au participat antreprenori români, scrie presa de peste Prut.

„În SUA această dezbatere se numește politică industrială. Avem republicani și democrați care spun: Trebuie ca guvernul să ofere subvenții acestor afaceri, în anumite industrii și lucruri de genul acesta”, afirmă el.

Politica industrială, spune el este o versiune slabă a planificării centrale.

„Am văzut asta din eșecul Uniunii Sovietice: planificarea centrală nu merge. Am văzut din China lui Mao”, a spus el.

Ce este planificarea centrală?

„Birocrați și politicieni care încearcă să determine ce ar trebui produs și unde, lucruri de genul acesta. Politica industrială este o versiune modestă a acestui lucru. Nu merge cu totul în direcția greșită, dar merge într-un mod semnificativ către direcția greșită”, a explicat economistul.

Diferența dintre capitalism și corporatism. Corporatismul înseamnă mituirea politicienilor

Capitalismul și Corporatism seamănă.

„Diferența este că în privința capitalismului este vorba despre distrugerea creativă. Poți veni cu o nouă idee, poți deveni bogat, dar mai devreme sau mai târziu cineva va veni cu o nouă idee și să te înlocuiască. Ai putea pierde toți banii dacă nu diversifici sau nu găsești ceva prin care să te reinventezi”, a precizat el.

În Corporatism, spune el, ai o idee și de îmbogățești.

„Apoi folosești banii să mituiești politicienii pentru a-ți păstra locul în economie. Este evident greșit. Ce se întâmplă? Când poticienii intervin, îngheți dezvoltarea economică pentru că blochezi noile idei, inovațiile pe care antreprenorii le produc”, afirmă el.

E ca un iceberg. Vezi ceva la suprafață, planuri de salvare, dar dedesubt există protecționism, monopoluri, adică tot felul de lucruri prin care politicienii își înfig mâinile în economie și intervin.

„Multă lume spune că China este viitorul (adică modelul economic n.r.). Nu este adevărat. Au liberalizat puțin comparativ cu perioada lui Mao, dar nu e un bun studiu de caz”, a mai declarat Dan Mitchell.

Favoritismul, spune el, nu reprezintă același lucru cu piața liberă.

„Dacă ești în favoarea pieței libere, nu înseamncă ești în favoarea afacerilor mari (companiilor mari n.r.). Înseamnă că ești în favoarea competiției și a drepturilor de proprietate. Dacă ești în favoarea competițiilor și a drepturilor de proprietate, înseamnă că anumite afaceri vor crește, cel puțin pentru o vreme, cel puțin până vin noi competitori, dar cei mai mulți competitori vor fi mai mici. Dar nu trebuie să lași politicieni și birocrați să determine care companii vor reuși și care nu. Este un economist canadian care a avut o declarație despre ce înseamnă politica industrială în realitate: Guvernul nu este bun la ales câștigători, dar perdanții sunt buni la ales guvernul. Vrei ca afacerile de la tine țin țară să te servească pe tine ca consumator sau vrei să devină bogate mergând la Guvern, la Parlament să ceară favoruri speciale și să blocheze competitorii cu reguli și taxe?”, întreabă el.

Care este problema în SUA cu afacerile mari

“Asta mă tulbură în Washington. Dacă ești o companie mare și ai un personal de 100 de oameni care se ocupă de legislație, cod fiscal și lucruri de genul ăsta, știi că ai un avantaj în fața competitorilor mai mici”, povestește economistul.

Potrivit acestuia, dacă guvernanții vin cu o nouă lege care cere 100 de ore pe an să te conformezi, asta va răni afacerile mici pentru că nu au atâtea ore pentru a ajuta consumatorii.

„Dacă ești o corporație mare și ai 100 de angajați pentru asta, ar însemna câte o oră pentru fiecare. Deci companiile mari din SUA de multe ori susțin legi care rănesc economia, inclusiv pe ele, dar le susțin pentru că este mult mai rănită competiția. E ca și cum aș juca un meci de tenis cu cineva. Eu îmi pun în spate 10 kilograme, dar competitorului îi pun 100 kilograme. Aș putea să-l înving, chiar dacă e un bun jucător de tenis pentru că îl rănesc pe el mai mult decât mă rănesc pe mine. Așa sunt unele afaceri mari din Washington. Nu vrei ca business-ul să fie corupt și nici politicienii. Trebuie limitată autoritatea și puterea Guvernului”, spune el.

China nu va ajunge niciodată Europa și SUA

Toată lumea crede că China reprezintă o poveste de succes, afirmă economistul. El a arătat datele FMI și Băncii Mondiale referitoare la China cu privire la PIB/cap de locuitor în care SUA este mult peste China.

Sfatul său: „Nu copiați China. E o mare greșeală”.

Apoi a mai prezentat câteva țări din Asia, în care se află și Taiwan: câțiva „tigri asiatici”. La fel, Taiwan era mult peste China.

“China a mers mult mai prost decât Taiwan, Coreea de Sud și Japonia. Nu înseamnă că Taiwan, Coreea de Sud și Japonia sunt perfecte, dar sunt mult mai bune decât China. Toată lumea se teme de China. Nu vă fie frică. China se împușcă prea mult în picior cu prea multă implicare guvernamentală”, a precizat el.

Dan Mitchell a încheiat: „China nu va ajunge niciodată Europa, nu va ajunge niciodată SUA”.

#china #economist

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.