Summit-ul Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie 2023, reprezintă un important sprijin diplomatic pentru țara noastră, reconfirmând susținerea pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și angajamentul ferm de a contribui la o Europă pașnică, stabilă și prosperă. De această părere este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Iulian Groza.

Într-un interviu pentru IPN, Iulian Groza a vorbit despre principalele așteptări și mize ale viitorului Summit al Comunității Politice Europene din Moldova.

„Summit-ul Comunității Politice Europene din Moldova reprezintă o oportunitate unică pentru statele membre ale UE și țările non-UE, deopotrivă, de a se reuni pentru a-și consolida cooperarea în ceea ce privește obiectivele și interesele comune. Reconstrucția Ucrainei ar trebui să fie un subiect implicit pe ordinea de zi, deoarece trebuie discutate proiecte concrete de infrastructură și conectivitate la nivel regional. În timp ce se planifică viitoarele proiecte de conectivitate, infrastructură și reconstrucție, rezultatele specifice care vor aduce beneficii oamenilor ar trebui să fie principalul obiectiv al viitorului Summit. Pentru a realiza acest obiectiv, UE trebuie să joace un rol esențial în modelarea și sprijinirea inițiativelor Comunității Politice Europene. Acest rol va fi crucial pentru promovarea unei cooperări și integrări sporite pe întregul continent”, a menționat Iulian Groza.

În perspectiva reuniunii din 1 iunie din Republica Moldova, o serie de recomandări ar putea contribui la revigorarea acestui proiect european bazat pe valori și interese comune, la promovarea cooperării transfrontaliere și la consolidarea capacității Europei de a răspunde la crize, incidente de securitate sau dezastre naturale.

Eliminarea decalajelor din Europa: Țările participante în cadrul Comunității Politice Europene ar trebui să se concentreze pe consolidarea conectivității și pe reducerea decalajelor dintre țările vestice, estice, nordice și sudice, precum și între statele membre ale UE și țările din afara UE promovând cooperarea în domenii critice. UE ar trebui să se bazeze pe extinderea inițiativelor existente de cooperare regională, cum ar fi Inițiativa celor Trei Mări.

Creșterea conectivității energetice: Comunitatea Politică Europeană ar trebui să exploreze modalități de creștere a interconexiunii energetice pe continentul european pentru a spori securitatea energetică și a atinge obiectivele privind energia verde. Aceasta ar putea include extinderea Tratatului Comunității Energetice către toate țările Comunității Politice Europene, accelerarea interconectării cu gaze naturale și a energiei electrice, dar și dezvoltarea unei „Super-Rețele” europene care să valorifice Mecanismul pentru interconectarea Europei al UE.

Extinderea Culoarelor de Solidaritate: Îmbunătățirea culoarelor de solidaritate va fi esențială pentru facilitarea rutelor de aprovizionare către și dinspre Ucraina. Aceasta ar putea include modernizarea și menținerea rutelor-cheie, extinderea în continuare a rețelelor transeuropene de transport către Ucraina și Moldova și simplificarea și armonizarea procedurilor vamale. Un aspect deosebit care ar putea necesita mai multă atenție este coridorul sudic și impactul acestuia asupra conectivității, inclusiv rolul Moldovei în acesta.

Noi programe de mobilitate a tinerilor și a lucrătorilor: Statele Comunității Politice Europene ar trebui să aibă în vedere consolidarea contactelor interumane și a mobilității în Europa. UE a elaborat deja o serie de programe la nivel de UE și statele asociate. UE ar putea extinde în continuare aceste inițiative la țările care nu sunt membre ale UE pentru a promova o mai bună cooperare și integrare în Europa. Summit-ul Comunității Politice Europene ar trebui să discute despre extinderea domeniului de aplicare al Erasmus+. În plus, UE ar trebui să aibă în vedere deschiderea de noi programe de mobilitate pentru funcționarii din sectorul public pentru a crea oportunități valoroase pentru tinerii profesioniști și lucrătorii din sectorul public de a dobândi experiență și cunoștințe, pentru a promova cooperarea transfrontalieră și schimbul de informații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că 40 de oficiali europeni și-au confirmat prezența la Summit-ul Comunității Politice Europene care se va desfășura pe 1 iunie în Republica Moldova.

Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

#1 iunie #Chisinau #Moldova #Summit #UE

Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate duminică, 30 august, după ce sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei României cu Ucraina. În județul Tulcea a fost emis și un mesaj RO-Alert pentru populație, scrie antena3.ro.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale al României, ținta a fost detectată la ora 10:36, la aproximativ 20 de kilometri est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei române.

Două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea au fost mobilizate pentru monitorizarea situației. În urma notificării Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis, la ora 10:50, un mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului Tulcea.

Alerta aeriană a fost încheiată la ora 11:18. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi ale țintei în spațiul aerian național.

Incidentul are loc la o zi după ce un fragment de dronă de dimensiuni mari a fost descoperit între stabilopozi, pe plaja Modern din Constanța. Autoritățile au securizat zona și au restricționat accesul pe dig pentru verificări.

Potrivit presei române, în aceeași zi au fost semnalate alte două incidente cu fragmente de drone pe litoral, inclusiv unul în Eforie Sud, unde un fragment ar fi fost adus la mal de valuri.