Ședința Curții Constituționale, unde se examinează sesizarea Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Politic „ȘOR”, a început cu replici acide între avocații lui Șor și avocații care reprezintă interesele executivului.

Vadim Banaru, avocatul Partidul „ȘOR”, a solicitat Înaltei Curți să verifice dacă reprezentanții Guvernului, Eduard Digore și Ina Bostan, au toate împuternicirile legale. ”În viziunea noastră, pentru ca avocații colegi să fie admiși în calitate de reprezentanți ai Guvernului, urma să fie emisă o hotărâre de Guvern. Nu am găsit vreun act normativ pentru a le acorda asemenea împuterniciri”, a spus Banaru.

”Cer să fie respinsă cererea reprezentanților „ȘOR”. Cererea urma să fie înaintată din timp, să fie o pregătire calificată. Potrivit legii, părțile pot participa prin organele sale or pot fi reprezentați în bază de procură de avocați. Noi am prezentat actul necesar Curții care ne oferă împuterniciri în acest sens. Reprezentantul permanent al Guvernului nu este prezent în cadrul ședinței”, a conchis Digore.

După deliberări, Înalta Curte a respins cererea. Adițional, cei care apără formațiunea „ȘOR” i-au întrebat pe avocați dacă sunt plătiți din bani publici.

”Legea cu privire la avocatură protejează avocații și informația legată de relațiile cu clientul său, inclusiv asupra onorariilor, condițiilor de plată. Suntem deacord că reprezentăm Guvernul în baza unui contract de asistență juridică, nu putea fi altfel, contractul este confidențial”, a menționat Eduard Digore.

Amintim că judecătorii Curții Constituționale examinează astăzi sesizarea Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Politic „ȘOR”. Ședința a început la ora 10:00 și este transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco declara în toamna anului 2022, că sancțiunile SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că Partidul Șor promovează interesele unui stat străin, adică acționează împotriva suveranității și independenței Republicii Moldova.

De cealaltă parte, reprezentanții opoziției extraparlamentare au spus că scoaterea în afara legii a formațiunii conduse de Ilan Șor l-ar putea determina pe oligarhul fugar să creeze un alt partid care să continue practicile corupționale.

Ilan Șor a spus că „PAS urmărește să ia mandatele Partidului Șor, ca să obțină majoritate constituțională în Parlament”.

Potrivit experților în drept constituțional, finanțarea ilegală a unui partid politic nu este un argument suficient de solid pentru scoaterea formațiunii în afara legii.

#CC #partid #sedinta #ȘOR

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.