Mai multe partide politice sunt finanțate din bani proveniți din contrabanda cu țigări. De asemenea, acestor scheme sunt afiliate persoane de rang înalt. Declarații în acest sens au fost lansate de către fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, informează Realitatea.md.

Printre beneficiarii acestor scheme ar fi cei din PSRM, foștii democrați, dar și cei din Partidul Șor. „Uitați-vă cine a modificat legea la punctul de ține de magazinele duty-free. Acum acele scheme au fost preluate de către cei, care au avut puterea de decizie – PSRM și grupul Șor”, a menționat Vasiloi.

Potrivit oficialului, acest fenomen în R. Moldova există din cauza lipsei de profesionalism al unor angajați, dar și din cauza subordonării politice a instituțiilor statului.

„Noi am avut asemenea practici și până în 2019. Și unde se duceau acei bani? Pentru finanțarea căror partide politice? Acum acești bani, și sunt mai multe indicii și bănuieli – că se duc tot pentru a finanța anumite proiecte politice din R Moldova.

Peste 1,6 mln de tigarete au fost importate de către două companii, care au primit licență în 2020 eliberate de către Agenția Servicii Publice din Guvernul Chicu. Almavis și Tabimport – aceste companii sunt conectate la Holdingul Sheriff, care în trecut avea legături strânse cu fugarul Plahotniuc. Și nu exclud că în prezent acele două companii au legături cu forțe politice de la Chișinău, altfel nu îmi explic de ce ele au primit licență. Eu cred că sunt în legătură cu cei de la cârma Partidului Socialiștilor”, a declarat Rosian Vasiloi.

Potrivit fostului șef al Poliției de Frontieră, într-un raport publicat de autoritățile din România arată că în lunile ianuarie, februarie și martie curent, ponderea țigaretelor de pe piața neagră, provenite din Republica Moldova, a crescut cu 12,5% și s-a ridicat până la 21,8%.

#grupul Sor #PSRM #Rosian Vasiloi

În acest an, 92 de instituții de învățământ din țară au fost reorganizate. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dintre acestea, 31 și-au sistat activitatea. Alte 56 au trecut la o altă formă de organizare, iar cinci au fuzionat cu alte instituții. În urma schimbărilor, peste 1 900 de elevi au fost transferați la alte școli, transmite IPN.

Ministrul Dan Perciun a precizat că cele mai multe transformări au vizat școlile primare. Astfel, 35 au devenit școli primare-grădinițe, patru au fost reorganizate în școli primare, șapte în grădinițe și trei în gimnazii-grădinițe. Alte patru instituții au devenit filiale ale unor școli, iar trei și-au continuat activitatea ca gimnazii, inclusiv prin preluarea elevilor din alte instituții.

Potrivit ministrului, legislația prevede încetarea activității școlilor cu mai puțin de zece elevi, transformarea gimnaziilor cu mai puțin de 35 de elevi în clasele V-IX în școli primare și reorganizarea școlilor primare cu mai puțin de 30 de elevi în școli primare-grădinițe. Procesul ține cont și de distanța până la instituția alternativă, care nu trebuie să depășească 20 de kilometri, precum și de limba de predare.

Dintre elevii transferați, aproape jumătate învață la mai puțin de zece kilometri de fosta școală, iar 97% – la o distanță de cel mult 20 de kilometri.