Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Pe 13 mai, Noaptea Muzeelor aduce peste 300 de evenimente în România și Republica Moldova

10 Mai 2023, 16:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
10 Mai 2023, 16:50 // Actualitate //  Realitatea.md

Rețeaua Națională a Muzeelor din România anunță un record absolut de peste 311 de obiective culturale înscrise la Noaptea Muzeelor 2023, ce se va desfășura sâmbătă, pe 13 mai, într-o ediție comună România – Republica Moldova.

„Anul acesta Noaptea Muzeelor aduce publicului cele mai multe evenimente din ultimii 19 ani de existență: am contabilizat 297 din România și 14 din Republica Moldova, până acum. De la Chișinău, la Aiud și de la Palanca, la Roșiorii de Vede, o întreagă constelație culturală a fost trasată, în care sunt prezente în primul rând muzeele – cărora vreau să le mulțumesc în mod special pentru implicare, dar și spații și proiecte prietene ale Nopții Muzeelor, care vor întâmpina publicul cu sute de experiențe și activități, diverse și interactive, adaptate tuturor vârstelor și intereselor culturale. Menționez că numărul înscrierilor la această ediție va tot crește până pe 13 mai, deoarece primim în continuare solicitări de la muzee sau entități culturale”, a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale, manager Noaptea Muzeelor.

Cea de a 19-a ediție a Nopții Muzeelor va fi prezentă în Republica Moldova în 14 muzee: 5 instituții muzeale din Chișinău, inclusiv cele 4 mari muzee naționale, dar și 9 muzee de pe cuprinsul a 5 raioane.

În România, Noaptea Muzeelor va fi sărbătorită de 217 muzee și 80 de entități culturale, în 82 de localități din 33 de județe din toată țara. Pe lângă București, Noaptea Muzeelor 2023 are un record de muzee și spații deschise la Târgu Mureș, unde 28 de evenimente își așteptă publicul, urmate de orașele Iași, Cluj-Napoca și Brașov.

În Capitală, sâmbătă de dimineață până noaptea târziu, publicul se va putea bucura de aproximativ 60 de evenimente propuse de muzee, galerii de artă, centre culturale și expoziționale, spații ale tearelor, opere, coruri, palate, institute, case ale experimentelor sau licee și festivaluri de muzică.

Invitatul special al Nopții Muzeelor 2023 este un muzeul fenomen la nivel mondial, War Childhood Museum/ Muzeul Copilăriei în Vreme de Război, care se află în premieră în România. Expoziția sa va putea fi vizitată gratuit, la Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, începând cu ora 16:30, de pe 12 mai, până pe 12 iunie 2023. Expoziția se intitulează LISTEN/ASCULTĂ și reprezintă o abordare curatorială inovatoare și un parcurs expozițional extrem de emoționant, ce se construiește în jurul obiectelor și mărturiilor copiilor afectați de război.

„După războiul din Bosnia, au apărut sute de proiecte prin care s-a încercat documentarea sa, din diferite perspective, de la cele ale politicienilor, până la cele ale jurnaliștilor, medicilor etc., dar nimic din perspectiva copiilor. Pentru că fac parte din această generație care a crescut în timpul războiului, am vrut să acopăr această pagină goală, prin documentarea și prezentarea experiețelor copiilor aflați în zone de conflinct și așa s-a născut acest muzeu. De asemenea, prin World Childhood Museum am vrut să schimb percepția generală asupra copiilor în timpul războaielor. Copiii în vreme de război sunt percepuți în general ca o parte pasivă, absolut vulnerabilă, dar WCM își dorește să sublinieze și rezistența și creativitatea copiilor, capacitatea lor de a-și transforma viețile, ale lor, dar și ale celorlalți” – Jasminko Halilovic, fondator al War Childhood Museum

La București, vor fi expuse povești și obiecte-simbol ale copiilor din Ucraina, Siria, Afganistan, Bosnia, Yemen, Irak, Palestina, Eritrea, dar și ale copiilor ucraineni refugiați în România.

La prima participare în cadrul Nopții Muzeelor, ediția cu numărul 19, se află Ateneul Român, Muzeului Fotbalului, Camera de Comerț și Industrie București, Miez Festival, Casa cu bunici „Niciodată Singuri”, Casa de licitații „Historic”, atelierele de desen și arhitectură pentru copii dezvoltate prin proiectul „Case de Muzicieni” împreună cu MNRL și MAM Studio la Muzeul Anton Pann și multe altele.

Ca în fiecare an, Romanian Design Week (12 – 28 mai) se alătura Nopții Muzeelor și îi dă o notă aparte de creativitate, iar Societatea de Transport București suplimentează linia 361 cu un autobuz dedicat evenimentului, care va circula gratuit între orele 19:00 și 03:00 pe 13/14 mai.

Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind anticipat și primit de public cu mare entuziasm de fiecare dată.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 13 mai sunt disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.