Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiunile din Moldova arată că 66,4% din suprafața spațiilor verzi aparține mun. Chișinău, 15,3% – regiunii Nord, după care urmează regiunea Centru – 9,8%, regiunea Sud – 6,1% și UTA Găgăuzia – 2,4%.

Sunt datele Biroului Națională de Statistică, potrivit cărora în top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt municipiile Chișinău și Bălți, dar și orașul Călărași.

În anul 2022, suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,6 mii ha, ceea ce reprezintă 12,7% din suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Suprafața spațiilor verzi urbane, în proporție de 69,0%, este formată din spații verzi de folosință generală – scuaruri, grădini, parcuri etc.

18,6% sunt spații verzi cu acces limitat, precum parcuri sportive, spații verzi pe lângă instituțiile de învățământ și locuințe, spații pentru recreerea copiilor și tineretului etc.

Alte 7,8% – spații verzi din zonele turistice și de agrement, iar 2,7% – spații verzi cu profil specializat – grădini botanice, zoologice și dendrologice etc..

1,9% – spații verzi cu funcții utilitare: plantații pentru consolidarea terenurilor și de protecție a surselor de apă etc.

#cele mai verzi orase #împădurire #spatii verzi

Ministerul Mediului a venit cu o clarificare după ce Primăria municipiului Chișinău a reclamat public excluderea unui reprezentant al capitalei din Comisia Nistreană – Comisia privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru.

Potrivit instituției, nici Primăria Chișinău, nici S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu au făcut parte anterior din componența comisiei, astfel încât afirmațiile privind o eventuală excludere sunt „complet nefondate”.

„Ministerul Mediului analizează aspectele invocate în solicitare și susține de principiu această abordare. Fapt menționat în ultima frază a răspunsului oficial. Totuși, modificarea componenței presupune consultări cu toți membrii actuali ai comisiei, coordonarea cu partea ucraineană, iar ulterior elaborarea și promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern. Asumarea unilaterală a unei decizii de către Ministerul Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural”, explică Gheorghe Hajder.

Potrivit instituției, o decizie unilaterală din partea Ministerului Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural.

„Susțin includerea unui reprezentant al Primăriei Chișinău și/sau al S.A. „Apă-Canal Chișinău” în comisie și voi propune această modificare”, se arată în răspunsul oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Clarificarea vine după ce Primăria Chișinău a transmis, într-o postare publică, că a solicitat anterior includerea unui reprezentant al capitalei în comisie, dar a primit răspuns că, la acea etapă, acest lucru nu era posibil.

Primăria Chișinău, respinsă din Comisia Nistreană: „Comunicarea trebuie să fie directă, nu prin rețele de socializare”

Tot astăzi, 25 august, ministrul a anunțat că situația pe râul Nistru se agravează, iar menținerea actualului debit de apă din Ucraina ar putea deveni foarte dificilă.