Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) reacționează la informațiile apărute în presă privind reorganizarea instituției. Mai exact, Curtea oferă un comentariu, după ce Tatiana Vozian, care exercită funcția de șefă a Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul Curții, s-a plâns pe contul său de Facebook că a fost preavizată de președintele Curții, Marian Lupu, că are loc o reorganizare a instituției, doar că se întâmplă astfel încât ea să fie retrogradată. Detalii, aici.

Într-un comunicat de presă, responsabilii instituției menționează ”Reorganizarea instituțională nu este o acțiune spontană, ci una planificată și este un rezultat al recomandărilor care au fost făcute în cadrul evaluării „peer review”, efectuată de un grup de experți internaționali în perioada anilor 2020-2022”.

„Echipa de evaluatori a recomandat că CCRM trebuie să dezvolte o structură mai rațională, mai eficiente și mai eficace, inclusiv în ceea ce privește rolurile, responsabilitățile și răspunderea internă. Urmare a analizei recomandărilor evaluatorilor, CCRM și-a propus să implementeze și o structură organizațională oportună și corespunzătoare atingerii obiectivelor strategice propuse… Algoritmul principal al noii structuri organizatorice este axat pe crearea subdiviziunilor structurale cu atribuții de audit în funcție de componentele Bugetului Public Național – bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele autorităților publice locale”, se arată în comunicat.

Reorganizarea instituțională este menită să consolideze capacitățile instituționale, pentru a asigura și în continuare eficiența instituției supreme de audit, contribuind, în acest mod, la implementarea recomandărilor UE pe calea integrării europene a țării, mai menționează reprezentanții Curții de Conturi.

Amintim că Tatiana Vozian l-a acuzat pe Marian Lupu de avansuri sexuale. Cel din urmă neagă acuzațiile și a declarat că o va acționa în judecată.

Lupu, supărat pe Vozian, cere dezmințiri despre avansurile sexuale și repararea prejudiciului moral: A lovit în familie

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.