Kemal Kilicdaroglu, principalul adversar al lui Recep Erdogan în alegerile prezidențiale din Turcia de duminică, a declarat vineri, 12 mai curent, că partidul său are dovezi concrete care arată că Rusia s-a implicat în campania electorală pentru a influența rezultatul scrutinului, relatează Reuters.

Kilicdaroglu spune că Rusia se află în spatele apariției în online a mai multor clipuri deepfake „compromițătoare” care au zguduit politica turcă și au dus inclusiv la ieșirea din cursă a unui candidat.

Unul dintre candidații la Președinția Turciei s-a retras aproape în ajun de alegeri. S-a plâns că a apărut porno cu el

Adversarul lui Erdogan, poziționat bine în ultimele sondaje să câștige alegerile și să-l detroneze pe actualul președinte după ani de zile, a declarat într-un interviu că este inacceptabil ca Rusia să se implice în situația internă din Turcia.

Totuși, Kilicdaroglu a adăugat că în cazul în care va câștiga președinția, va păstra bunele relații ale guvernului de la Ankara cu cel de la Moscova.

„Dacă nu am fi avut dovezi concrete, nu aș fi lansat informația”, a spus Kilicdaroglu care a precizat și că nu a discutat cu reprezentanții ambasadei ruse cu privire la acuzații.

Joi, unul dintre candidații de opoziție, Muharrem Ince, a ieșit brusc din cursă din cauza apariției unor clipuri deepfake. El a spus că la adresa lui s-a declanșat „o campanie de linșaj online”.

Nu este prima oară când regimul criminal de la Kremlin este acuzat că încearcă să influențeze alegeri în alte țări. Rușii au fost acuzați în 2016 că au pus umărul la alegerea lui Donald Trump în SUA.

„Ni se pare inacceptabil fapul că o altă țară se implică în procesul electoral al Turciei, în favoarea unui partid politic. Am vrut ca toată lumea să fie conștientă de asta, de aceea am luat decizia de a face public acest lucru pe Twitter”, a spus Kilicdaroglu.

Kremlinul a negat că s-ar fi implicat în alegerile din Turcia. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov a spus că „oamenii care i-au spus aceste lucruri lui Kilicdaroglu sunt mincinoși” și că Rusia „prețuiește legăturile sale cu Turcia enorm”.

#alegeri #Kemal Kılıçdaroğlu #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.