Bacteriile prinse în dinții neandertalienilor ar putea ajuta într-o zi cercetătorii să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista „Science”, care a folosit placa dentară de la oameni antici și moderni pentru a investiga evoluția microbilor bucali.

Pentru a investiga microbiomul oral uman antic, Christina Warinner, un arheolog biomolecular de la Universitatea Harvard, a inventat noi tehnici de analiză a plăcii dentare umane preistorice care s-a întărit în tartru.

„Tartrul este singura parte a corpului tău care se fosilizează în mod obișnuit în timp ce ești încă în viață”, a spus Warinner pentru Live Science. Are, de asemenea, cea mai mare concentrație de ADN antic față de orice altă parte a unui schelet antic.

Cu doar câteva miligrame de tartru, Warinner poate izola miliarde de fragmente scurte de ADN de la sute de specii, toate amestecate împreună, apoi pune acele fragmente la loc pentru a identifica speciile cunoscute. Studierea rămășițelor antice ridică un obstacol suplimentar: ADN-ul găsit în tartrul oamenilor din trecut poate proveni de la microbi care au dispărut.

În noul lor studiu, Warinner și colegii ei au analizat tartrul de la 12 oameni de Neanderthal, una dintre cele mai apropiate rude umane dispărute ale noastre. Ei au secvențiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN și le-au reasamblat în 459 de genomi bacterieni, dintre care aproximativ 75% au fost mapați cu bacterii cunoscute ale gurii.

Cercetătorii ar putea dezvolta noi medicamente

Cercetătorii s-au concentrat apoi asupra a două specii dintr-un gen de bacterii numit Chlorobium (clorobiu) găsite la șapte indivizi din epoca Pleistocenului superior (cu 126.000 până la 11.700 de ani) în studiu. Speciile necunoscute nu se potrivesc exact cu nicio specie cunoscută, dar sunt apropiate de C. limicola, care se găsește în sursele de apă asociate cu mediile peșterilor.

Este probabil ca „acești oameni care trăiau în aceste medii asociate peșterilor să-l fi găsit în apă potabilă”, a spus Warinner.

Aceste specii de Chlorobium au lipsit aproape în întregime din tartru la oamenii care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul superior și Holocen, pe o perioadă de aproximativ 100.000 de ani, oamenii au trăit în peșteri, alături de animale domestice și au inventat materiale plastice abia din secolul 21 – toate având propriile colonii bacteriene distincte. Modificările frecvenței clorobiului par să fie direct proporționale cu schimbările stilului de viață al strămoșilor.

Echipa a analizat, de asemenea, așa-numitele grupuri de gene biosintetice (BGC), sau grupuri de gene necesare pentru a crea un compus specific, pentru a determina ce enzime a produs specia Chlorobium. Izolând și înțelegând astfel de BGC, oamenii de știință ar putea dezvolta noi medicamente.

Când au fost introduse în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două enzime noi care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici ar putea duce într-o zi la noi antibiotice, a spus Warinner.

#antibiotice #bacterii #dinți

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.