Anterior, pe rafturile magazinelor, puteai vedea lapte cu două tipuri de procesare: sterilizat și pasteurizat. În zilele noastre, oamenii văd adesea inscripția „UHT” pe pungile de lapte. Este important să cunoști ce este această nouă metodă de procesare, cum afectează gustul, prospețimea și beneficiile laptelui, iată de ce am discutat mai multe la acest subiect cu Olga Cara, medic epidemiolog, nutriționist.

„Consumatorii sunt obișnuiți cu mai multe tipuri de lapte din comerț, cele mai accesibile și des întâlnite pe rafturi sunt laptele UHT și cel pasteurizat. Chiar dacă, în esență, uzual pentru publicul larg înseamnă cam același lucru, procesul tehnologic și modificările nutriționale, termenul de valabilitate le determină câteva diferențe semnificative. Laptele crud, sau laptele care nu a fost tratat termic, poate conține bacterii dăunătoare, cum ar fi salmonela, E.coli și bruceloza, care pot cauza boli”, informează Olga Cara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform actelor reglementative și standardelor internaționale și naționale, este interzisă vânzarea și consumul laptelui crud. Consumul laptelui pasteurizat sau UHT este mai sigur din punct de vedere bacteriologic și au drept scop de a mări termenul de valabilitate, informează Olga Cara.

„În procesul de pasteurizare, laptele este încălzit la o temperatură între 55 și 75 ºC timp de 17 secunde. Acest proces ajută la eliminarea bacteriilor patogene, menținând calitatea și proprietățile produsului. În acest fel, flora naturală a produsului rămâne intactă. Această floră este capabilă să modifice laptele într-o perioadă scurtă de timp. Se recomandă să păstrați produsul la rece chiar dacă recipientul nu a fost deschis. Laptele pasteurizat este supus unui proces în care microorganismele patogene sunt eliminate fără a afecta calitatea și proprietățile produsului”, adaugă nutriționista.

„Laptele UHT (Ultra-High Temperature) este un tip de lapte care a fost tratat termic la temperaturi foarte înalte, de obicei între 135-150 de grade Celsius, timp de câteva secunde, pentru a distruge toate microorganismele prezente în el, ulterior este răcit rapid și ambalat în Tetra Pack.. În acest proces este posibilă modificarea calității nutriționale a alimentelor. Laptele UHT are o durată mai lungă de păstrare decât laptele pasteurizat, însă poate avea un gust și o textură diferite de cele ale laptelui pasteurizat, deoarece procesul de tratare termic la temperaturi foarte înalte poate afecta calitățile organoleptice ale acestuia. Data de expirare a laptelui pasteurizat este de 4 zile de la ambalare, în timp ce laptele UHT se păstrează luni întregi”, menționează Olga Cara.

Cum influențează sterilizarea sau temperatura înaltă asupra proprietăților nutriționale ale laptelui?

„În timpul pasteurizării, nu există modificări nutriționale. În timpul depozitării, poate există o pierdere de vitamine fotosensibile, cum ar fi vitamina A sau riboflavina. În cazul laptelui UHT, modificări se atestă pe fundalul unui tratament termic mai agresiv, există pierderi de vitamine. Există niveluri mai scăzute de acid ascorbic și vitaminele B1 și B12. În timpul depozitării prelungite, poate exista o pierdere a altor vitamine, cum ar fi vitaminele A și B6. Proteinele și aminoacizii nu vor suferi schimbări. În ultimii ani, a fost studiată influența consumului de lapte UHT asupra microflorei intestinale. Nu au fost găsite efecte semnificative”, a mai spus ea.

#lapte #nutritionist #olga cara

La 8 noiembrie 2026, Republica Moldova va marca Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol – World Wine Tourism Day 2026, prin activități dedicate promovării vinului, turismului, gastronomiei, patrimoniului și destinațiilor locale.

Inițiativa ZMTVV2026 – Moldova, coordonată de Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova – APIT, urmărește să transforme această zi într-o platformă națională de promovare a Republicii Moldova ca destinație vitivinicolă europeană autentică, sustenabilă și competitivă.

Programul profesional central va avea loc la Castel Mimi și Vinăria Asconi, reunind reprezentanți ai autorităților publice, industriei turismului și sectorului vitivinicol, mediului academic, organizațiilor profesionale și partenerilor internaționali.

În paralel, APIT lansează un apel național către vinării, operatori turistici, pensiuni, restaurante, ghizi, organizații profesionale, structuri de dezvoltare locală și ceilalți actori din turism, vin și gastronomie să organizeze propriile activități și să invite publicul să descopere Moldova vitivinicolă pe 8 noiembrie.

De la vinărie la destinație turistică

ZMTVV2026 promovează o abordare în care turismul vitivinicol înseamnă mai mult decât vizitarea unei crame și degustarea vinului.

Vinul poate deveni nucleul unei experiențe turistice complexe, care conectează gastronomia, patrimoniul cultural, cazarea, ghidajul, transportul, producătorii locali, comunitățile rurale și experiențele autentice ale destinației.

Obiectivul este dezvoltarea unor produse turistice integrate, atractive și comercializabile atât pentru piața internă, cât și pentru vizitatorii internaționali.

„Turismul vitivinicol trebuie să însemne mai mult decât o degustare la vinărie. Trebuie să conecteze vinul cu destinația, gastronomia, patrimoniul, comunitățile locale și industria turismului. Obiectivul este ca Moldova să transforme aceste resurse într-un produs turistic competitiv și vandabil internațional”, declară Sergiu Manea, Președintele APIT și Coordonatorul Platformei Naționale pentru Turism.

Green & Ecological Wine Tourism

Una dintre componentele centrale ale programului profesional va fi masa rotundă: „Green & Ecological Wine Tourism: From Sustainability to Competitive Tourism Products”

Castel Mimi
8 noiembrie 2026
11:00–11:45

Dialogul va aborda dezvoltarea turismului verde și sustenabil, cooperarea dintre industria vinului și industria turismului, integrarea vinăriilor în produse turistice, rolul comunităților locale și creșterea competitivității destinației Moldova.

Programul de la Castel Mimi și Vinăria Asconi reprezintă componenta profesională centrală a ZMTVV2026.

Apel către vinării și industria turismului

APIT încurajează vinăriile și organizațiile din toate regiunile Republicii Moldova să marcheze 8 noiembrie prin propriile programe
destinate publicului:

• tururi și vizite speciale la vinării;
• degustări și experiențe gastronomice;
• zile ale porților deschise;
• excursii și trasee vitivinicole;
• programe culturale și experiențe locale;
• oferte și pachete turistice speciale;
• colaborări între vinării, pensiuni, restaurante, ghizi și agenții de turism.

Vinăriile și organizațiile participante sunt încurajate să promoveze activ aceste programe și să invite cât mai mulți locuitori ai Republicii Moldova, turiști și vizitatori străini să participe la activitățile organizate pe 8 noiembrie.

APIT și Platforma Națională pentru Turism – PNT vor contribui la promovarea inițiativelor comunicate de participanți, reunindu-le sub identitatea comună ZMTVV2026 – Moldova.

Organizațiile care pregătesc activități pentru această zi sunt invitate să transmită APIT informațiile privind programul, locația, condițiile de participare și modalitatea de rezervare la adresa office@apit.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

8 noiembrie – descoperim Moldova prin vin

Obiectivul ZMTVV2026 este ca Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol să fie vizibilă în cât mai multe localități și regiuni ale Republicii Moldova, iar publicul să poată alege dintre multiple experiențe și destinații.

Pe 8 noiembrie, descoperim Moldova prin vin, gastronomie, patrimoniu și experiențe autentice.

Prin mobilizarea comună a industriei vinului și a industriei turismului, această zi poate deveni o sărbătoare națională a turismului vitivinicol și un instrument de promovare a Republicii Moldova pe piața internă și internațională.

APIT a inițiat marcarea la nivel național a Zilei Mondiale a Turismului Vitivinicol în Republica Moldova în 2021, iar ediția din 2026 continuă dezvoltarea dimensiunii profesionale și naționale a inițiativei.

#APIT #Moldova #turism vitivinicol