Autoritățile moldovene poartă negocieri cu compania ungurească Wizz Air să revină pe piață și cu operatorul irlandez Ryanair ca să lanseze curse de la Chișinău. Într-un răspuns oferit serviciului unguresc al Europei Libere, Wizz Air a menționat că poartă discuții cu Guvernul de la Chișinău și că „își menține angajamentul față de piața din R. Moldova, monitorizează constant situația din spațiul aerian moldovenesc pentru a-și redeschide zborurile imediat ce acesta va deveni sigur”.

Potrivit jurnaliștilor de la Europa Liberă, compania nu spune exact care sunt riscurile de securitate, în condițiile în care șase operatori, majoritatea internaționali, operează în continuare zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

„Urmare a analizei riscurilor, instituțiile statului au stabilit că zborurile în spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță, aplicând o serie de proceduri și mecanisme, care au drept scop diminuarea riscurilor ce ar afecta siguranța și securitatea spațiului aerian”, a comunicat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

În ceea ce privește Ryanair, eforturile pentru a atrage operatorul low-cost în R. Moldova au început în februarie 2022, când ministerul a adresat o scrisoare directorului executiv al companiei, Michael O’Leary. După un an, o delegație a Parlamentului de la Chișinău s-a întâlnit, la Dublin, cu reprezentanții Ryanair din Irlanda, care au spus că firma este gata să lanseze rute din și spre R. Moldova dacă taxele aeroportuare vor fi reduse.

„În martie 2023, demersurile instituțiilor Republicii Moldova către operatorul aerian irlandez au fost complementate de scrisoarea Autorității Aeronautice Civile. La moment, suntem în așteptarea unui răspuns oficial din partea companiei aeriene”, a precizat MIDR, pentru Europa Liberă.

Potrivit autorităților, adevărata provocare pentru atragerea companiilor aeriene low-cost în R. Moldova o reprezintă mărimea taxelor aeroportuare percepute la plecarea de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Valoarea acestor taxe constituie 21 de euro per pasager, dintre care 9 euro reprezintă doar taxa pentru modernizarea aeroportului. Astfel, a fost creat un grup de lucru inter-instituțional pentru revizuirea taxelor aeroportuare, condus de MIDR.

„În următoarele zile, urmează a fi prezentate propuneri de revizuire a taxelor, în particular a taxei de modernizare. În paralel, MIDR și Autoritatea Aeronautică Civilă vor informa operatorii aerieni despre modificările în pregătire și vor continua să caute soluții adiționale pentru atragerea companiilor aeriene low-cost și deschiderea de curse noi pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a mai precizat MIDR.

Amintim că, începând cu 14 martie, operatorul aerian low-cost Wizz Air și-a suspendat toate zborurile pe/de pe Aeroportul Internațional Chișinău, fiind invocate motive de siguranță și securitate a spațiului aerian din regiune.

Pe 2 mai, și operatorul național Air Moldova și-a suspendat toate cursele, pentru o perioadă, din cauza problemelor financiare cu care se confruntă. Compania declarase că va relua zborurile pe 15 mai, însă, acest lucru nu s-a întâmplat. Din cauza reducerii numărul curselor și destinațiilor, mulți moldoveni preferă la călătorească cu avionul de pe Aeroportul Internațional Iași, unde cele mai multe zboruri sunt operate de Wizz Air.

#autoritati Chisinau #Ryanair #WizzAir

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.