Klaus Iohannis participă, în perioada 16-17 mai, la summitul Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavik, Islanda. În cadrul evenimentului urmează să fie anunțată şi înființarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România devine stat fondator.

„Pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificație aparte, întrucât în acest an se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizației de la Strasbourg, decizia privind aderarea României fiind luată la primul Summit al Consiliului Europei, din 1993”, transmite administrația de la Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prima zi a Summitului, președintele român va coprezida masa rotundă cu tema „Protejarea democraţiei în vremuri de încercare – riscuri, reziliența şi reangajare”. De asemenea, el va participa la reuniunea de lucru „Uniţi pentru Ucraina”, găzduită de prim-ministrul Islandei.

În cursul dezbaterilor generale din cea de-a doua zi a summitului, Iohannis va reitera angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi va menționat rolul pe care Consiliul Europei l-a jucat în consolidarea democrației peste Prut.

La finalul evenimentului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional. În context, va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Consiliul Europei #Iohannis #războiul din Ucraina #Registrul daunelor #Summit

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.