Klaus Iohannis participă, în perioada 16-17 mai, la summitul Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavik, Islanda. În cadrul evenimentului urmează să fie anunțată şi înființarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România devine stat fondator.

„Pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificație aparte, întrucât în acest an se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizației de la Strasbourg, decizia privind aderarea României fiind luată la primul Summit al Consiliului Europei, din 1993”, transmite administrația de la Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prima zi a Summitului, președintele român va coprezida masa rotundă cu tema „Protejarea democraţiei în vremuri de încercare – riscuri, reziliența şi reangajare”. De asemenea, el va participa la reuniunea de lucru „Uniţi pentru Ucraina”, găzduită de prim-ministrul Islandei.

În cursul dezbaterilor generale din cea de-a doua zi a summitului, Iohannis va reitera angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi va menționat rolul pe care Consiliul Europei l-a jucat în consolidarea democrației peste Prut.

La finalul evenimentului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional. În context, va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Consiliul Europei #Iohannis #războiul din Ucraina #Registrul daunelor #Summit

Premierul Vasile Tofan a vizitat Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față infrastructura traficului din orele de vârf.

„Astăzi am mers la Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față traficului din orele de vârf”, a scris Tofan.

Doar între orele 5:00 și 7:00 dimineața au fost înregistrate 16 zboruri, iar în aceste ore aeroportul funcționează la limita capacității. Traficul s-a dublat în doar doi ani, iar anul acesta va fi depășit pragul de 7 milioane de pasageri, într-un aeroport construit pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Tofan a cerut câteva soluții care pot fi aplicate rapid: mai multe locuri de așteptare, puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și resurse suplimentare pe liniile de control în orele de vârf.

Premierul a solicitat și ca produsele moldovenești, vinuri, dulciuri și alte produse locale, să fie aduse în zona comercială centrală, acolo unde trece cel mai mare flux de pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a spus el.

Toate aceste măsuri ajută, dar nu rezolvă problema de fond: aeroportul este prea mic pentru traficul pe care îl are astăzi. Din acest motiv, potrivit lui Tofan, reconstrucția și extinderea terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie, având în vedere că procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern – ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.