Instituțiile statului trebuie să vegheze buna desfășurare a proceselor democratice din RM, inclusiv a proceselor electorale. Rezultatul scrutinului din UTA Găgăuzia, când o persoană cvasinecunoscută a ajuns în scurt timp bașcan, iar un partid liderul căruia este condamnat la 15 ani de detenție, continuă să folosească cu succes corupția electorală, acest fapt demonstrează că instituțiile statului nu funcționează la parametrii necesari. Opinia aparține comentatorului politic, Anatol Țăranu, și a fost expusă în cadrul emisiunii „Ora Expertizei„ conform jurnal.md.

„Corupția politică a bătut democrația electorală în RM și nu prima dată. Acest caz nu este unic. Corupția politică a existat dintotdeauna, pe timpul lui Plahotniuc, pe timpul statului capturat de oligarhie. Primul mare succes al corupției politice a fost la Orhei, pe urmă – la Bălți și, iată, acum cireașa de pe tort, în UTA Găgăuzia. În două săptămâni o persoană fără biografie politică, fără parcurs politic, fără mesaj politic a crescut până la dimensiunile bașcanului. E ceva ieșit din comun și aceasta vorbește despre faptul că în RM lucrurile stau grav de tot. Instituțiile statului trebuie să vegheze buna desfășurare a proceselor democratice din R. Moldova, inclusiv a proceselor electorale. Ceea ce s-a întâmplat în UTA Găgăuzia vorbește despre faptul că instituțiile statului nu funcționează la parametrii necesari, este absolut evident acest lucru”, a declarat Anatol Țăranu.

Expertul a mai adăugat că ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia ar putea să se repete la nivel național dacă corupția nu va fi oprită, mai ales că se apropie alegerile locale.

„Același lucru s-ar putea repeta și în alte regiuni. Electoratul de la sate, sărăcit până la o vulnerabilitate extrem de înaltă, în această atmosferă corupția este extrem de eficientă ca factor electoral. Acest fapt ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei care răspund pentru destinul RM, la nivel de guvernare”, a spus expertul.

Amintim că Eugenia Guțul, candidata partidului „Șor” a câștigat duminică alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Aceasta a acumulat 27 376 de voturi, iar contracandidatul Grigori Uzun, reprezentantul Partidului Socialiştilor – 24 913 voturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul aceleiași emisiuni, fostul deputat Iurie Reniță a menționat că rezultatul celui de-al doilea tur al scrutinului din UTA Găgăuzia reprezintă un vot de blam dat în primul rând de către Rusia și autoritățile locale din regiune autorităților de la Chișinău.

#alegeri UTA Gagauzia #Evgheni Guțul #scrutin

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.