Președintele Curții Supreme a Ucrainei, Vsevolod Kneazev, a fost reținut în timp ce primea o mită în valoare de aproape trei milioane de dolari, transmite publicația „Ukrainska Pravda”, citând surse ale forțelor de ordine.

Informația a fost confirmată și de consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Serghei Leșenko. Potrivit lui, Kneazev urma să primească o mită în valoare de 2,7 milioane de dolari.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au raportat fără să ofere prea multe detalii că au demascat un caz de „corupție pe scară largă în cadrul Curții Supreme de Justiție a Ucrainei, mai exact, o schemă pentru obținerea de beneficii necorespunzătoare de către conducerea și judecătorii Curții”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituția a publicat doar o singură fotografie, în care apar zeci de „legături” de bancnote, înșirate pe o canapea.

Conform surselor citate de publicația „Strana”, Kneazev ar fi primit mită de la miliardarul și fostul deputat al Radei Supreme Konstantin Jevago. Autoritățile ucrainene investighează falimentul băncii sale „Finance and credit” și solicită extrădarea omului de de afaceri din Franța.

Interlocutorii „Strana” raportează că 18 judecători ai Curții Supreme a Ucrainei sunt acum percheziționați.

#coruptie #Curtea Suprema de Justitie #milioane #mita #Ucraina

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.