Să ne spălăm cu săpun pare o strategie rezonabilă de a scăpa de țânțari, pe ideea că dacă nu ne pot mirosi, nu ne pot mușca. Dar efectul poate fi exact cel opus, arată un studiu citat de The Guardian. Țânțarii pot fi atrași de săpun, deoarece, atunci când nu se hrănesc cu sânge, își completează aportul de zahăr cu nectaruri de plante.

Un studiu a arătat că țânțarii au „preferat” parfumul unor persoane care s-au spălat cu trei din cele patru mărci populare de săpun din SUA testate.

„Faptul că folosim săpunuri cu mirosuri florale și fructate înseamnă că acum mirosim a floare și a om în același timp”, a explicat Clément Vinauger, care a condus studiul la Universitatea Politehnică din Virginia. „Ca și cum noi am mirosi ceva care seamănă atât cu cafeaua, cât și cu o brioșă. Foarte atrăgător”, a adăugat el.

Totuși, potrivit studiului, că efectele săpunurilor diferă de la un om la altul, posibil din cauza interacțiunilor dintre săpun și profilul unic de miros al fiecărei persoane.

„Este remarcabil faptul că o persoană care este extrem de atractivă pentru țânțari înainte să se spele poate să devină și mai atractivă cu un anumit săpun și apoi poate deveni respingătoare pentru țânțari cu un alt săpun”, spune Vinauger.

Oamenii de știință au concluzionat că alegerea săpunului ar putea explica parțial de ce unii oameni sunt magneți pentru țânțari, în timp ce alții scapă de mușcături. În acest studiu, publicat în jurnalul iScience, au fost recrutați voluntari care au trimis mostre de textile pe care le-au purtat pe mână, fie înainte să se spele, fie după ce s-au spălat cu patru mărci de săpun populare în SUA – Dial, Dove, Native și Simple Truth.

Femele de țânțari – doar femelele se hrănesc cu sânge – au fost observate când aterizau pe mostrele de țesătură pentru a oferi o indicație a preferinței lor. Cercetătorii au preferat să folosească textile în loc să-i expună pe voluntari, pentru a exclude efectele dioxidului de carbon expirat, care este un alt indiciu important pentru țânțari.

Săpunurile Dove, Dial și Simple Truth au crescut atractivitatea pentru țânțari a unora, dar nu a tuturor voluntarilor, în timp ce săpunul Native a respins cei mai mulți țânțari. Acest efect ar putea fi legat de parfumul său de nucă de cocos al acestui săpun, spun oamenii de știință, deoarece există unele dovezi că uleiurile de cocos sunt un factor natural de respingere pentru țânțari.

#țânțari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.