După o pauză de aproape 2 luni, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a fost reluată examinarea dosarului fostului șef de stat, Igor Dodon, în care se cercetează episodul filmat în iunie 2019, denumit generic în spațiul public dosarul „kuliok, când acesta a primit de la fostul lider PDM fugarul Vladimir Plahotniuc o pungă neagră. ZdG.md a scris despre cum au încercat, fără succes, timp de două zile avocații lui Igor Dodon să-l scape de interdicția de a părăsi țara în următoarele 60 de zile.

În sarcina CSJ a fost pusă examinarea demersului procurorilor de prelungire a măsurii preventive în privința lui Dodon, pentru asta fiind constituit și un complet special: Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc și Viorica Puica în calitate de președintă.

Au fost două zile în care avocații au înaintat mai multe cereri de recuzare a judecătorilor și de ridicare a excepției de neconstituționalitate privind procedura de transfer temporar al judecătorilor din instanțele inferioare la CSJ.

„Noi suntem într-o criză de timp. Acele 2-3 zile până azi puteau fi consumate prin formarea deja a noului complet. Măsura preventivă expiră la 19 mai, iar din partea apărării am putea avea cereri noi de recuzare. Noi până astăzi am analizat vreo 10-12 cereri de recuzare”, s-a arătat nemulțumit procurorul Vitalie Codreanu.

Igor Dodon a declarat că „politicul face presiuni ca să am restricții timp de un an”.

„De ziua Maiei Sandu au făcut percheziții la mine acasă. Este o persecuție politică din partea Procuraturii. Noi ne prezentăm permanent la ședințe. Nu ne eschivam”, a spus Dodon.

După mai bine de 2 ore în care s-au aflat în deliberări, judecătorii CSJ au admis integral demersul procurorilor și au prelungit cu 60 de zile măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara în privința lui Igor Dodon.

Igor Dodon este învinuit că a pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov pentru a negocia cu factorii de decizie din Federația Rusă, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile PDM și personal lui Vladimir Plahotniuc. Următoarea ședință de judecată în dosarul „kuliok” a fost programată pentru 5 iunie.

#CSJ #dosarul kuliok #Igor Dodon

Un tânăr din Kiev a fost prins de polițiști după ce a încercat să jefuiască un magazin folosind o metodă de camuflare ieșită din comun. După reținere, oamenii legii s-au confruntat cu o problemă neașteptată.

Incidentul a avut loc în noaptea de 13 august, într-un supermarket din districtul Sviatoșîn, din Kiev. Potrivit Ukrainska Pravda, bărbatul, în vârstă de 26 de ani, a decis să se acopere cu smoală pentru a fi mai greu de observat pe întuneric.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a găsit un butoi cu smoală pe un șantier și a intrat în el, sperând că astfel îşi va ascunde identitatea, scrie Observator News.

Ulterior, a spart cu piciorul o ușă de sticlă și a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac țigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut și șervețele umede.

Nu a reușit însă să plece cu mai multe produse, după ce agenții de pază l-au surprins. Bărbatul a fugit de la fața locului cu sacul în care se aflau bunurile furate.

Potrivit poliției, tânărul și-a continuat seria de incidente și în drum spre casă. Acesta a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu.

În acel moment a fost observat de polițiști, care i-au găsit și sacul cu produsele furate. Atunci, tânărul a fost reținut.

După reținere, oamenii legii au constatat că înainte de a-l putea duce la secție și audia trebuiau mai întâi să îl spele de smoală.

Pentru curăţarea tânărului, oamenii legii şi-au alocat peste cinci ore şi au avut nevoie de perii de pantofi, 12 litri de ulei și 4 litri de detergent, au transmis autoritățile.

Anchetatorii din cadrul Poliției Sviatoșîn l-au pus sub acuzare pentru jaf și huliganism.

Republica Moldova a coborât 19 poziții în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index. Anterior, Moldova ocupa poziția 82. Clasamentul evaluează cât de bine pot țările să facă față șocurilor economice și geopolitice și cât de mari sunt riscurile pentru investitori.