Fostul președinte de țară a avut o replică la declarațiile făcute, în timpul săptămânii la o emisiune tv, de procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, despre dosarul în care este vizat, denumit generic în spațiul public „kuliok”. S-a arătat supărat că, deși susține că nu cunoaște prea multe, și-a exprimat opinia. Reacția lui Igor Dodon a fost publicată duminică, 27 noiembrie curent, pe pagina sa oficială de Facebook.

„Domnișoara Drăgălin zice că nu prea cunoaște dosarul instrumentat împotriva mea. Cu toate acestea, se dă cu părerea, creează percepții, chiar dacă acționează fără a cunoaste în detalii cazul și aplicând duble standarde, ceea ce e inadmisibil într-un stat de drept. Nu prea cunoaște…Straniu?…Dar cum semnează ea atunci actele pe acest dosar în Procuratura Anticoruptie reformată? Anexez două documente procesuale care nu pot fi semnate fără a studia dosarul…Sau semnează automat pentru a stinge datoriile iscate în urma concursului?”, se întreabă Igor Dodon.

Veronica Dragalin a vorbit despre dosarul „kuliok” la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, în contextul subiectului privind scurgerile de chaturi Telegram ale mai multor funcționari publici. Potrivit șefei PA, așa-zisul video, în baza căruia lui Igor Dodon i-a fost inițiat un dosar, este total diferit, pentru că o conversație sub formă de text poate fi ușor trucată, lucru aproape imposibil în cazul imaginilor.

„Pentru mine cazul imaginilor cu sacoșa nu este similar cu cazul scurgerilor de informații. Să manipulezi o pagină web unde nu avem nicio dovadă că acolo sunt discuții reale și un video, sunt lucruri diferite. Chiar cu cele mai bune tehnologii nu poți truca un video, nu poți truca vocea, fața. Când vedem un video, toți își dau seama dacă este adevărat sau nu. După lege noi suntem obligați să răspundem la sesizări sau plângerile pe care le primim. Pe pagina web au apărut zeci de mii de mesaje, nu știu dacă cetățenii ar vrea ca procurorii să se oprească să lucreze la cazuri concrete de corupție și să înceapă a citi zeci de mii de mesaje despre care nu știm dacă sunt adevărate sau nu. Dacă sunt cetățeni vizați în aceste mesaje și vor să ne sesizeze, îi rog să facă acest lucru. Procuratura Anticorupție nu-și va lua timp să citească zeci de mii de mesaje, ca să vedem ce-i acolo. Noi avem sesizări concrete, plângeri concrete”, spusese Dragalin.

Amintim că, în urma scurgerilor menționate mai sus, în pretinsele chaturi ale ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, se subînțelege că rezultatele concursului în urma căruia Veronica Dragalin a devenit șefa PA au fost trucate. Mai târziu, însăși Veronica Dragalin a reacționat prin condamnarea acestor atacuri cibernetice, calificându-le drept „gravă infracțiune”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Litvinenco „o ridică în slăvi” pe șefa de la PA: Mă bucur că este un procuror ce nu face parte din clanuri

#dosarul kuliok #Igor Dodon #Veronica Dragalin

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.