Fostul premier britanic Boris Johnson a făcut obiectul unor noi reclamaţii despre posibile noi încălcări ale regulilor anti-COVID-19, potrivit unor surse concordante, scriu AFP.

Fostul şef al guvern conservator, nevoit să demisioneze vara trecută după o succesiune de scandaluri, în principal cel al petrecerilor din Downing Street cu încălcarea regulilor anti-Covid, a fost deja sancţionat cu o amendă.

Dar, după cum a dezvăluit marţi jurnalul The Times, serviciile guvernului („Cabinet Office”) au făcut noi reclamaţii la poliţie, deoarece au apărut noi dovezi în pregătirea anchetei despre gestionarea pandemiei.

Poliţia londoneză a indicat că „evaluează” informaţiile transmise pe 19 mai de Cabinet Office despre „potenţiale” încălcări ale regulilor anti-Covid în Downing Street între iunie 2020 şi mai 2021. Potrivit The Times, poliţia din Thames Valley a confirmat, de asemenea, că a primit un raport despre evenimente petrecute la Chequers, reşedinţa la ţară a prim-miniştrilor britanici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson a denunţat într-o declaraţie pentru The Times o „evidentă tentativă motivată politic de a fabrica ceva din nimic”, subliniind că avocaţii fostului premier au susţinut, atât la Cabinet Office, cât şi la ancheta parlamentară în curs, că evenimentele litigioase au fost legale.

Boris Johnson este subiectul unei anchete parlamentare care trebuie să stabilească dacă a minţit parlamentul afirmând în mod repetat că toate restricţiile sanitare au fost respectate în Downing Street în timpul pandemiei. Pe 22 martie, Boris Johnson a fost audiat timp de peste trei ore de comisie în această afacere, care ar putea ajunge până acolo încât să-l coste locul de deputat, şi a afirmat cu „mâna pe inimă” că nu a minţit parlamentul.

#Ancheta #Boris Johnson #COVID-19

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.