Procuratura raionului Fălești anunță că a expediat în instanța de judecată cauza penală, în privința unui medic obstetrician ginecolog, învinuită de încălcarea din neglijență a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale ce au cauzat decesul pacientului.

„Procurorii i-au înaintat învinuirea pe faptul că, inculpata, activând în calitate de medic obstretician-ginecolog al Secției obstretică și ginecologie a IMSP „Spitalul raional Fălești”, având o atitudine neglijentă faţă de obligaţiile sale de serviciu, contrar reglementărilor ce vizează activitatea medicilor, la data de 15 mai 2018, fiind la serviciu, aflându-se în sala de naștere, nu a determinat existența bazinului strâmtat al pacientei, ca urmare având loc o naștere obstructivă, complicată, situație care necesita transportarea gravidei la o instituție de un nivel mai înalt, sau în caz de contraindicație pentru transportare, fiind necesară operația cezariană în perioada I a travaliului. Doctorul, însă, a luat decizia incorectă de administrare a Oxitocinei, aceasta fiind contraindicată în asemenea situații, iar ca rezultat s-a decis ca nașterea să continue pe cale naturală”.

În cadrul primirii aceleiași nașteri a apărut o altă situaţie obstetricală în care, din motivul că nu a fost utilizată extracția pneumatică a fătului cu aplicarea ventuzei obstreticale, copilul s-a născut în stare gravă, fiindu-i provocate leziuni corporale în rezultatul cărora ulterior, la data de 05 iunie 2018 în IMSP „Spitalul clinic Municipal nr.1.” a survenit decesul nou-născutului.

Învinuita pledează nevinovată, iar medicul riscă închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Falesti #malpraxis #medic #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.