Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

NATO îndeamnă Kosovo la o dezescaladare a tensiunilor

28 Mai 2023, 09:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
28 Mai 2023, 09:00 // În Lume //  Elena Putregai

NATO îndeamnă Kosovo să reducă tensiunile cu Serbia, la o zi după ce Guvernul kosovar a intrat cu forţa în primării, pentru a instala primari în zone cu populaţie majoritar etnică sârbă, în nordul Kosovo, relatează Reuters.

VIDEO Serbia ar fi trimis trupe la granița cu Kosovo: Situația este „dramatică”

Ciocniri care au avut loc vineri între poliţia kosovară şi manifestanţi împotriva unor primari etnici albanezi au determinat Serbia să plaseze armata în stare de alertă şi să mute unităţi în propiere de frontiera cu Kosovo.

”Îndemnăm instituţiile din Kosovo la o dezescaladare imediată şi îndemnăm toate părţile să rezolve situaţia prin dialog”, a anunţat într-o postare pe Twitter o purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

Misiunea NATO de Menţinerea Păcii în Kosovo (KFOR), din care fac parte 3.800 de militari NATO, va rămâne atentă, anunţă ea.

Situaţia era în continuare tensionată în nordul Kosovo, unde poliţişti înarmaţi puternic şi vehicule blindate păzeau sedii de primării.

Premierul kosovar Albin Kurti a apărat acţiunile poliţiei, care au escortat noii primari vineri.

”Este dreptul acestor persoane alese democratic să-şi preia mandatul fără ameninţări şi intimidări. Este totodată dreptul cetăţenilor să fie serviţi de aceşti aleşi”, a subliniat el sâmbătă într-un mesaj postat pe Twitter.

Secretarul de Stat american Antony Blinken a criticat vineri Guvernul Kurti din cauza acţiunilor sale în nordul ţării.

Aceste acţiuni ”agravează în mod inutil tensiuni, ne subminează eforturile de a ajuta la o normalizare a relaţiilor între Kosovo şi Serbia şi vor avea consecinţe asupra relaţiilor noastre bilaterale cu Kosovo”, a avertizat el.

Etnicii sârbi din nordul Kosovo nu recunosc, la aproape zece ani de la sfârşitul războiului, independenţa proclamată la Priştina în 2008 şi consideră Belgradul capitala lor.

Peste 90% din populaţia Kosovo este de etnie albaneză, iar etnicii sârbi sunt majoritari în zone din nordul ţării.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!