Summitul de la Chișinău asigură statutul special de avanpost al UE în Caucaz, conform unui material publicat de Newsweek. Azerbaidjanul devine cel mai mare partener al Uniunii Europene și înlocuiește Rusia pe piața energetică a UE.

Joi, 1 iunie, Chișinăul va găzdui Summit-ul Comunității Politice Europene. Aici au fost invitați 47 de șefi de state și lideri ai Uniunii Europene. Este planificată să discute probleme globale legate de războiul din Ucraina, securitatea energetică a Europei și diversificarea resurselor energetice rusești.

Drumul spre China ocolind Rusia

Agenția de presă Reuters notează că la Chișinău este așteptată semnarea unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia.

În ciuda încercărilor Moscovei și Teheranului de a perturba procesul de negociere, remarcate de Wall Street Journal, Baku, cu participarea activă a Bruxelles-ului și Washingtonului, depune eforturi pentru a normaliza relațiile cu vecinul său și a deschide rute regionale de transport. În primul rând, acesta se referă la proiectul Coridorului Zangezur.

Odată cu deschiderea sa, Uniunea Europeană va primi o rută de transport directă spre China, ocolind Rusia – prin Turcia, Azerbaidjan, Marea Caspică și Asia Centrală.

Spatele energetic al Uniunii Europene și Republicii Moldova

În ultima perioadă, mai ales după invazia rusă în Ucraina, Azerbaidjanul a devenit una dintre principalele țări prin care se realizează înlocuirea resurselor energetice rusești pe piața europeană.

Baku furnizează petrol și gaze către România, Croația, Bulgaria, Republica Cehă, Austria, Germania, Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia și Italia. Negocierile sunt în desfășurare cu Moldova, Ungaria și Albania.

În 2022, volumul livrărilor de gaze din Azerbaidjan către Uniunea Europeană a ajuns la 12 miliarde de metri cubi, iar până în 2027 Baku intenționează să dubleze această cifră.

Conform datelor Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din 28.04.2023, în ultimii 2 ani, Moldova a suferit cel mai mult (fără a număra Ucraina) din cauza crizei energetice. În acest sens, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus: „Federația Rusă își dorește un guvern pro-rus în Moldova și șantajează Moldova cu resurse energetice”.

Vorbind despre cooperarea cu Azerbaidjan, Sandu a menționat: „Pentru Moldova, parteneriatul cu Azerbaidjan este foarte important în contextul dorinței noastre de a obține independența energetică. Sperăm la un sprijin și cooperare cu Azerbaidjan.”

Rolul special al Azerbaidjanului ca furnizor de încredere de resurse energetice necontrolate de Rusia a fost remarcat de mulți alți lideri europeni și organizații internaționale:

Cancelarul Germaniei Olaf Scholz: „Azerbaidjanul este un partener de o importanță majoră pentru Germania și UE, iar această țară poate aduce o contribuție importantă la diversificarea aprovizionării cu energie în Germania și Europa”.

Germaniei Olaf Scholz: „Azerbaidjanul este un partener de o importanță majoră pentru Germania și UE, iar această țară poate aduce o contribuție importantă la diversificarea aprovizionării cu energie în Germania și Europa”.

Președintele bulgar Rumen Radev: „Președintele Aliyev a dovedit că țara sa este un partener economic de încredere. Acest lucru este confirmat de faptul că Bulgaria are aprovizionare fiabilă cu gaze din Azerbaidjan de un an deja în baza acordului semnat în urmă cu 10 ani, pe care Azerbaidjanul îl respectă cu strictețe…”.

Prim-ministrul italian George Meloni: „Primim aproape 60% din livrările azerbaidjanului prin intermediul TAP prin Turcia, Grecia și Albania”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisarul UE pentru energie, Kadri Simson: „Europa a ieșit din această iarnă [2022] cu stocarea de gaz pe jumătate plină, prețuri mai stabile la gaze și o perspectivă pozitivă pentru iarna viitoare. Am reușit acest lucru datorită partenerilor noștri de încredere, cum ar fi Azerbaidjan.”

Președintele lituanian Gitanas Nausėda: „Azerbaidjanul este un partener foarte important al Lituaniei în regiunea Caucazului… Lituania este în favoarea unei cooperări mai active între UE și Azerbaidjan. Azerbaidjanul este un partener de încredere al UE în sectorul energetic.”

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Relații Interagenții și Prognoze Maros Sefcovic: „Azerbaidjanul este un partener energetic vital pentru UE”.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić: „În ceea ce privește producția și exportul de gaze, Azerbaidjanul este o țară puternică, care va exporta peste 35 de miliarde de metri cubi de gaz în 7-9 ani”.

Datorită gazoductului Baku-Tbilisi-Ceyhan, a cărei construcție a fost susținută de SUA și Marea Britanie, Azerbaidjanul are din 2006 o rută de transport petrolier independentă de Kremlin. Prezența unei astfel de infrastructuri este de o importanță decisivă pentru politica energetică independentă a Baku, în interesul Uniunii Europene.

De exemplu, Kazahstanul nu a îndeplinit cererea Germaniei de mărire aprovizionării cu petrol.

Pe 27 mai, șeful adjunct al operatorului național al Kazahstanului pentru conducta petrolieră principală KazTransOil, Eric Sagiyev, a menționat că creșterea exporturilor depinde în totalitate de Federația Rusă.

„Președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a reușit să scape de sub controlul Moscovei cu mai mult succes decât aproape toți ceilalți lideri ai fostelor republici sovietice”, a notat Wall Street Journal în urmă cu aproximativ o lună.

Pana strategică a UE în alianța ruso-iraniană

În calitate de partener strategic al UE, Azerbaidjanul se află între două focuri – Rusia și Iran, a căror alianță militaro-politică se opune Europei și Ucrainei.

În februarie 2023, publicația cu autoritate Forbes a remarcat că Moscova și Teheranul reprezintă principala amenințare la adresa aprovizionării cu gaze din Azerbaidjan a Europei.

„În perioada 2021-2023, Azerbaidjanul a devenit unul dintre principalii furnizori alternativi de resurse energetice din Rusia către Uniunea Europeană”, precizează articolul din versiunea română a Newsweek. Publicația a relatat: într-un efort de a asigura o pârghie de presiune asupra Baku, Moscova va implica separatiștii armeni din Karabakh (pe care chiar și prim-ministrul Armeniei l-a recunoscut ca fiind teritoriul suveran al Azerbaidjanului).

Iranienii și Rușii văd enclava separatistă din Karabakh ca un „comutator de siguranță” pentru aprovizionarea cu energie azerbaidjană către UE, a menționat unul dintre principalele „think tanks” israelieni Centrul Begin-Sadat pe 18.05.2023.

„Putin îi folosește pe armenii din Karabakh ca pioni, cum ar fi oseții de sud și abhaziei din Georgia sau comunitățile ruse din Ucraina…”, se arată în ediția americană a Wall Street Journal.

Una dintre cele mai mari publicații ucrainene Focus a precizat că „ambele state se opun separatismului pro-rus: Ucraina în Donbass și Crimeea, Azerbaidjan în Karabakh. Ucraina este bastionul Europei pe calea expansiunii agresive a Moscovei, Azerbaidjanul este unul dintre principalii furnizori de energie ai UE, compensând respingerea gazului rusesc.”

Prieten de încredere al Ucrainei

„Putin îi folosește pe armenii din Karabakh ca pioni, cum ar fi oseții de sud și abhaziei din Georgia sau comunitățile ruse din Ucraina…”, se arată în ediția americană a Wall Street Journal.

Puterea de conducere a Caucazului

Având în vedere apropierea amenințătoare a Rusiei și Iranului, precum și a activității separatiștilor din Karabakh sub acoperirea contingentului militar rus, Azerbaidjanul este nevoit să-și sporească constant capacitatea de apărare. Israelul joacă un rol deosebit în acest sens, cu acordul Statelor Unite. Cheltuielile militare ale Azerbaidjanului în 2022 au ajuns la aproape 3 miliarde de dolari.

Drept urmare, în clasamentul puterii militare pentru 2023, Azerbaidjanul s-a clasat pe locul 57 dintre 145 de țări. Astfel, este cel mai puternic stat militar din Caucazul de Sud. Azerbaidjanul este lider în această regiune și la alți indicatori:

Populația Azerbaidjanului este de 10,1 milioane, Georgia – 3,7 milioane, Armenia – 2,9 milioane.
PIB-ul Azerbaidjanului în 2022 a crescut la 78,7 miliarde USD, în timp ce în Georgia și Armenia această cifră este de 24,6 miliarde USD, respectiv 22,2 miliarde USD.
Venitul planificat al Azerbaidjanului în 2023 este de 18,1 miliarde USD, Georgia – 8,4 miliarde USD, Armenia – 6 miliarde USD.
Azerbaidjanul este singura țară din Caucazul de Sud inclusă în clasamentul celor mai bune țări din lume în 2022 conform US News & World Report.

Pe fondul citatelor și faptelor de mai sus, este evident că Azerbaidjanul este un partener strategic indispensabil al Uniunii Europene în Caucaz, se arată într-un material publicat pe NewsWeek. De aceea, participarea reprezentanților săi la summitul de la Chişinău al Comunităţii Politice Europene este deosebit de simbolică.

Este cu atât mai semnificativ că eventuala încheiere a unui acord pașnic azerbaidjan-armean la Chișinău promite comunității europene noi dividende economice și geopolitice.

#Azerbaidjan #gaz #opinie #Rusia #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.