Fostul deputat, Alexandru Slusari, numit, în aprilie curent, membru al Consiliului de administrare al Energocom, a dat asigurări că, în scurt timp, întreprinderea de stat (care livrează gaze către Moldovagaz) va achiziționa volume impunoare de gaz de pe piața europeană, la prețuri mult mai mici decât achizițiile din ultimele luni. Asta în contextul în care, recent, prețurile de pe piața europeană au scăzut substanțial, până la 250 de dolari per mia de metri cubi, informwează jurnal.md.

Totodată, Alexandru Slusari a explicat de ce tarifele achitate de către consumatori către Moldovagaz rămân a fi de aproape 30 de lei pe metru cub, chiar dacă tendința de scădere prețului gazelor pe piață se menține deja de câteva luni.

„Principala problemă a acestui tarif mare la gaz sunt devierile tarifare, acumultae anterior, iar a doua problemă e faptul că a fost exces de zel, incompetență sau rea-voință la procurarea celor 500 de milioane de metri cubi de gaze pentru rezervele (create în cadrul fostului sezon rece n.r.). Dintre acestea, 300 de milioane de metri cubi de gaze au fost procurate în cadrul procedurii BERD, la prețul mediu de 945 de deolari per mia de metri cubi, iar încă 200 de milioane de metri cubi au fost procurate pe bani bugetari. E vorba de 4 miliarde de lei. A fost un preț un pic mai ieftin, dar totuși destul de scump. Toate lichiditățile, toți banii întreprinderii de stat Energocom au mers acolo. Energocom-ul a avut necesitatea să vândă acest gaz către Moldovagaz, să acumuleze ceva bani de la Moldovagaz. Iar pe de altă parte, este creditul de la BERD care, deja din primăvară, trebuie să fie achitată prima tranșă. Și, iată, abia acum, în luna mai, Energocom a acumulat banii necesari pentru a procura volume impunătoare de gaze naturale, care vor fi mult mai ieftine”, a declarat Alexandru Slusari.

Totuși, Slusari nu a vrut să spună care va fi volumul achizițiilor de gaze de pe piața europeană și nici care va fi prețul acestui gaz, invocând secretul comercial și negocierile în curs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A adăugat însă că, în aproximativ două săptămâni, vor avea loc aceste achiziții pentru rezervele de gaze, pentru noul sezon rece.

#gaze #sezon rece #Slusari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.